Răspuns final: când se va deschide pasajul de la Piaţa Sudului

Primăria Generală a Capitalei a anunţat, vineri, printr-un comunicat de presă, că circulaţia rutieră şi pietonală prin Pasajul Piaţa Sudului va fi reluată în totalitate la finalul lunii iulie.

„Este ultimul termen pe care Municipalitatea îl ia în considerare, în caz contrar vom proceda la rezilierea contractului. Vreau sa fie clar pentru toată lumea că acesta este ultimul termen pe care îl accept! Trebuie să înţelegeţi că finalizarea acestui pasaj nu este doar o provocare pentru mine, ci şi o responsabilitate pe care o avem cu toţii faţă de bucureştenii care locuiesc în zonă sau tranzitează intersecţia de la Piaţa Sudului. De aceea vă cer să luaţi toate măsurile necesare pentru a nu mai exista întârzieri în derularea lucrarilor”, a transmis constructorilor Gabriel Firea, Primarul General al Capitalei.

Edilul s-a întâlnit joi, la sediul Municipalităii, cu reprezentanţii asocierii Astaldi-Euroconstruct, pentru a analiza graficul de progres al lucrării şi a stabili ce soluţii se impun astfel încât lucrările la acest obiectiv de investiţii să fie accelerate, iar pasajul să fie finalizat. Biroul de presă al Primăriei Capitalei transmite că, în cadrul întrevederii, constructorul a dat asigurări că îşi va redimensiona corespunzător forţa umană şi echipamentele, astfel încât pasajul să fie redat integral circulaţiei până cel târziu în data de 28 iulie.

Pasajul de la Piaţa Sudului a fost deschis parţial circulaţiei pe 28 aprilie, traficul desfăşurându-se momentan se pe o singură bandă pe sens, după ce Primarul General ameninţase, pentru a doua oară, constructorul că va fi reziliat contractul dacă lucrările nu vor fi încheiate mai repede.

Lucrările la pasajul auto de la Piaţa Sudului au demarat în luna mai 2014 şi ar fi trebuit finalizate în decembrie 2015. Acest termen nu a fost respectat, însă, iar finalizarea pasajului a fost amânată prima dată până la mijlocul acestui an, apoi prelungit încă o dată pentru luna decembrie 2018. După începerea lucrărilor, însă, constructorii au descoperit o serie de conducte de gaze, apă şi canalizare care nu erau trecute în planurile de infrastructură ale companiilor de utilităţi, iar devierea acestora a produs o serie de întârzieri. În plus, greşelile comise de funcţionarii publici privind avizarea lucrărilor au produs, de asemenea întârzieri.

Investiţia totală se ridică la 127 de milioane de lei, iar trei sferturi din bani ar fi trebuit să vină de la Uniunea Europeană. Dar din cauza întârzierilor şi a amânărilor repetate, doar 18 milioane de lei au putut fi decontaţi la UE, restul banilor pentru finalizarea pasajului urmând să fie asiguraţi din bugetul Primăriei Capitalei.