Pasajului Unirii va fi modernizat cu 97 de milioane de lei

Primăria Capitalei va investi peste 97 de milioane de lei pentru refacerea Pasajului Unirii, potrivit unui proiect votat, luni, în şedinţa Consiliului General al Municipiului Bucureşti.

„Prin realizarea obiectivului de investiţii se va asigura o circulaţie rutieră în condiţii de siguranţă şi confort în Pasajul Unirii. Lucrările de intervenţie sunt necesare pentru remedierea deficienţelor constructive constatate şi a degradărilor apărute din infiltraţiile de apă freatică, îmbătrânirii hidroizolaţiei, de asemenea infiltrării prin rosturile degradate şi prin fisurile apărute”, se arată în proiectul votat, luni, în şedinţa CGMB.

Potrivit proiectului, investiţia este de peste 97 de milioane de lei.

Tot în şedinţa de luni, consilierii generali au aprobat indicatorii economici pentru construirea unui pasaj peste calea ferată de pe Şoseaua Andronache. Valoarea investiţiei este 200 de milioane de lei.

Pasajul Unirii a fost construit în 6 luni

Pasajul Unirii are o lungime de 900 de metri dintre care 600 de metri acoperiţi. Lucrările pentru acest pasaj au fost terminate în şase luni, iar lucrarea a fost dată în folosinţă în 1987. Atunci, paşii lucrării au fost planificaţi în detaliu, astfel încât să se reducă la minim timpul de construire. Proiectanţii pasajului Unirii au ales soluţia tehnică a folosirii de materiale prefabricate, construite în fabrici care au fost transportate şi montate pe şantier abia atunci când lucrările preliminare fuseseră deja finalizate.

Autorităţile comuniste au pus proiectarea pasajului în sarcina Institutului de Proiectări pentru Transporturi Auto (IPTANA), iar de construcţie s-a ocupat Ministerul Construcţiilor Industriale alături de un trust de construcţii local.

Pe lângă faptul că lucrările au durat numai şase luni, construcţia pasajului Unirea a fost făcută în condiţii speciale având în vedere că în piaţa Unirii se suprapun mai multe rute de transport.

„A trebuit dezafectate linii de tramvai. Lucrările s-au făcut concomitent cu regularizarea Dâmboviţei, pe deasupra trec autoturismele, sub ruta auto urmează pasajul, mai jos curge râul, iar la ultimul nivel sunt cele două magistrale de metrou”, explica în 2011 pentru Ziarul Financiar Alexandru Dobre, preşedintele Asociaţiei Române a Antreprenorilor din Construcţii.