Nu tu 80.000 de km, rulat numai în Germania, primul proprietar? …

O bâtrânică în vârstă care a fost stomatolog la viaţa ei vinde mereu un Passat care a fost rulat numai în Germania şi ţinut 10 ani în garaj. Să specificăm neapărat că bătrânica e văduvă. Maşina nu are mai mult de 80.000 km la bord, iar reviziile sunt toate făcute la timp. Păi, cum altfel? Cum altfel să iei o ţeapă cât un TIR dacă nu crezându-i pe cuvânt pe toţi samsarii care-şi fac deal-urile cu tine, fraier de bun?

Oricum, am auzit şi am şi scris că o #numaiştimcare autoritate o sa înfiinţeze o bază de date cu adevărurile-adevărate despre maşini. Vei da un SMS cu VIN-ul şi vei primi instantaneu toate detaliile despre cele 15 accidente şi 20 de reparaţii prin care a trecut maşina. Plus numărul real de kilometri, care nu sare mult, numai de la 80.000 la 800.000. În rest, success! La 600.000 de maşini SH înmatriculate anul trecut în România – care anul ăsta vor plăti de 10 ori valoarea lor cu tot felul de vignete şi taxe de poluare -, nu mai contează una în plus pe care o iei tocmai tu (şi ţeapă, şi maşină). Aşa că, deschide ochii, creştine!

În anul 1916 nu credem că existau astfel de maradone samsăreşti şi lumea era mult mai civilizată. Un anunţ nu conţinea date despre maşină, cât referinţe despre ea. În acesta se vinde tocmai maşina pe care Regele Carol I i-a dăruit-o administratorului domeniilor coroanei, prietenului şi confidentului său, Kalinderu (da, de acolo şi numele pârtiei).

Atunci contau recomandările şi încrederea era cu totul alta. E adevărat însă că numărul de klometri nu prea era luat în calcul într-o perioadă în care ieşeai rar cu maşina la plimbare. Erau vremurile în care pentru oameni conta natura mai mult decât statutul pe care îl confereau maşinile.

Se vând două maşini, nu una. O maşină Dietrich şi un CUPE. Prima maşina are 85 de cai, enorm pentru acele timpuri. Şi ambele sunt în cea mai perfecta bună stare. Anunţul l-am găsit pe pagina de Facebook Reclame Vechi-Româneşti. Big like din partea voastră şi să daţi şi voi unul!

Autor Alexandru Banu