Ferrari 250 GTE a fost, printre altele, primul Ferrari care a primit banchetă spate, GT-ul italian cu ampatament mărit fiind destinat familiilor elitiste.
Altfel, motorul, transmisia şi restul dedesubturilor erau împărţite cu 250 GT Berlinetta, un racer renumit din familia Ferrari a acelor vremuri. Sub capotă găseai un V12 de 3,0 litri, supraalimentat cu trei carburatoare.
Şi acum îl găseşti, în majoritatea cazurilor, sub capotele exemplarelor de vânzare. Sunt rare, deci sunt scumpe. Peste-500.000-euro scumpe.
În cazul lui Joe Alessandrino, motorul nu se găseşte sub capotă, pentru că maşina nu mai are capotă, din considerente de spaţiu. În locul V12-ului de 3,0 litri se găseşte acum un V8 de 4,9 litri, preluat de la un Chevy Camaro Z/28 de primă generaţie.
Nu ştium cu cât i-a crescut puterea peste cei 294 CP pe care îi avea Chevyul Z/28 standard, însă sperăm că mulţi, pentru că altfel chiar nu înţelegem de ce ar vrea cineva să renunţe la un V12 (apariţie din ce în ce mai rară în zilele acestea) pentru un V8.