Night Drive ne-a arătat cealaltă față a Bucureștiului la volanul noilor BMW X2 și Mini Countryman
În cadrul unui eveniment unic, am putut conduce noile modele BMW X2 și Mini Countryman prin București, de-a lungul unei întregi nopți. Evenimentul Night Drive a reprezentat o plimbare nocturnă prin Capitală, cu ocazia căreia nu am descoperit doar noile modele, ci și istoria auto a Bucureștiului, plus arta stradală a orașului.
În primul rând, să facem cunoștință cu mașinile pe care le-am condus de-a lungul nopții. În cadrul evenimentului au fost implicate două noi modele de la BMW și Mini. Pe parcursul nopții am putut conduce noul BMW X2 și noua generație Mini Countryman. Sunt disponibile modele mild-hybrid cu sistem 48V, integrat în cutia de viteze, sau versiuni pe benzină, de până la 300 CP, care dispun de motoare cu patru cilindri. Versiuni diesel urmează a fi introduse în curând. De asemenea, ambele modele pot fi cumpărate în formă pur electrică.
O incursiune în Bucureștiul interbelic la volanul noului BMW X2
Am dat startul nopții albe la volanul noului BMW X2. Prima parte a turului a constat în povești interbelice despre București. BMW a fost o parte importantă a lumii auto încă din perioada interbelică, cu piloți celebri, showroomuri în centrul orașului și clienți pasionați.
Prima oprire a fost la fosta fabrică Ford din Floreasca, din care a mai rămas doar un perete. În București a existat o linie de asamblare Ford la final de ani 1930. Prima linie de asamblare modernă, rulantă, din Europa de Est a avut în prim-plan modelul Ford V8, cu care pilotul Petre Cristea a obținut prima victorie pentru marca americană la Raliul Monte Carlo în 1936.
În București au existat și fabrici de trăsuri și carosieri. Cel mai spectaculos exemplu este fabrica Hermann I. Reiber, construită în 1903 în centrul orașului, în stil neogotic, după planurile arhitectului Siegfrid Kofczinsky – alte lucrări la care se consideră că a contribuit sunt Caru cu Bere și Castelul Peleș. Tot Rieber era deja dinaintea Primului Război Mondial reprezentant al mărcii Mercedes în România, cu un showroom aproape de Piața Universității, dar și pentru camioanele Volvo.
România ar fi putut produce automobile Dodge
De aici ne-am continuat drumul către Piața Universității, acolo unde a existat inclusiv un showroom BMW în clădirea firmei de asigurări Generali, recunoscută acum ca Palatul BCR. Tot aici, compania fraților Tanașoaca reprezenta firma Dodge și chiar inițiase un plan de construcție a unei fabrici a mărcii în București, dar izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial a năruit aceste planuri.
Un alt reper legat de istoria BMW este Statuia Aviatorilor. Aceasta a fost un reper important în organizarea Marelui Premiu al Orașului București, un proiect coordonat inginerul Aurel Persu și care s-a desfășurat între 1937 și 1939.
Marele Premiu al Bucureștilor a adus la start multe nume şi modele remarcabile, precum Petre Cristea, Hans Stuck, care a concurat cu un model Auto Union de Grand Prix, Dr. Friz Werneck cu un BMW 328 Special sau Jean Calcianu cu modelul special de curse Dusenberg, care acum este expus la Muzeul Leonida.
Arta stradală ne-a fost prezentată de noul Mini Countryman
Odată terminată lecția de istorie, am coborât din BMW X2 și ne-am urcat în Mini Countryman. Cu stilul său rebel, noul Mini Countryman ne-a condus către expoziții din București și murale impresionante.
Prima oprire a fost la expoziția FANBOY 2 a artistului Saddo, din Piața Amzei. Expoziția reunește o selecție de lucrări ce acoperă ultimii patru ani de activitate artistică, printre care lucrări din expoziția de debut, FANBOY, alături de schițe ce au stat la baza tuturor lucrărilor, desene, picturi de mari dimensiuni, tapiserii, sculpturi și obiecte prezentate pentru prima oară publicului. Arta lui Saddo este inspirată de cultura Pop, în special de scena hip-hop, fiind plină de referințe culturale ale acestui gen muzical.
Următoarea atracție s-a aflat în centrul orașului, în apropiere de Piața Universității. Aici se află două lucrări semnate de Barto și Să Fiți Cuminți Crew, dedicate artistului Ion Bîrlădeanu. Născut în 1946, cu o formare minimă de doar 7 clase primare și doi ani de studii la Școala Populară de Arte, Bîrlădeanu a fost descoperit târziu, în 2008. Până atunci a avut o serie de slujbe foarte simple, precum culegător de stuf sau gropar și s-a întreținut din colectarea sticlelor din ghene de gunoi. De-a lungul vieții a creat în special colaje pop art din reviste aruncate.
Nu în ultimul rând, am admirat o serie de două lucrări murale de mari dimensiuni găzduite în incinta Căminului Moxa. Pe de o parte este lucrarea artistei Nadine Kseibi, realizată ca proiect de masterat la Universitatea Națională de Arte București în 2009. Proiectul este dedicat subconștientului uman și folosește o serie de simboluri care reflectă mai multe concepte precum dulciurile care reprezintă emoții pozitive eliberate, albinele care reprezintă liberul arbitru al individului, aripile sunt ca niște pânze de corăbii, sugerând o călătorie personală a fiecărui individ în viață.
Cealaltă lucrare aparţine artistului portughez Vhils, cu un stil special care se bazează pe spargerea pereților pentru a forma imagini. Lucrarea creată de el este un portret al lui Constantin Brâncuși și folosește motive populare românești.