Nemții construiesc un tunel de 18 km pe sub Marea Baltică
În România construcția unui tunel pare de domeniul fantasticului. În acest timp, însă, nemții se pregătesc să construiască un tunel de 18 km pe sub Marea Baltică, care să lege țara lor de Danemarca.
Situat la o adâncime de 40 de metri în Marea Baltică, tunelul Fehmarnbelt va face legătura între Danemarca și Germania. Acesta are o lungime de aproximativ 18 kilometri și costuri estimate la 7 miliarde de euro, potrivit CNN. Când va fi gata, Fehmarnbelt va fi cel mai lung tunel din lume care oferă simultan transport rutier și feroviar. Șoseaua submarină va avea câte două benzi pe sens, plus o bandă de urgență, în timp ce legătura feroviară va avea câte o linie pe fiecare sens.
Tunelul Fehmarnbelt va înlocui ruta de feribot dintre Germania (Puttgarden) și Danemarca (Rødby), utilizată anual de milioane de oameni. Traversarea, care durează acum 45 de minute, va putea fi realizată în 7 minute cu trenul și 10 minute cu mașina. Pe lângă beneficiile aduse transportului de pasageri, tunelul Fehmarnbelt va avea un impact pozitiv și asupra economiei, pentru că reduce distanța dintre Suedia și Europa Centrală cu peste 160 de kilometri.
Tunel sub Marea Baltică: Ce soluție tehnică au ales nemții
Tunelul submarin va fi construit din 89 de secțiuni realizate din beton, fiecare având 217 metri lungime, 42 de metri lățime și 9 metri înălțime. Acestea vor fi plasate pe fundul mării și manevrate cu ajutor barjelor și macaralelor. Cantitatea de oțel necesară va fi de 50 de ori mai mare decât cea folosită la turnul Eiffel din Paris.
Peste 2.500 de oameni vor lucra direct la construcția tunelului, iar producția secțiunilor de tunel urmează să înceapă până în 2023. Poziționarea acestor prefabricate va dura aproximativ trei ani. Se estimează ca va fi nevoie de 8 ani și jumătate pentru a construi tunelul.
Eurotunel, realizat pe sub Canalul Mânecii, are o lungime de 50,5 kilometri, dar oferă doar transport feroviar. Spre deosebire de Fehmarnbelt, Eurotunelul a fost realizat cu o mașină de forat, având costuri semnificativ mai mici. Dat în folosință în 1993, tunelul de sub Canalul Mânecii a costat echivalentul a 12 miliarde de euro în banii de astăzi.
Ceva mai la sud, în România, nu avem nicio autostradă care să treacă Munții Carpați din cauză că nimeni nu îndrăznește să construiască un tunel. Chiar și magistrala de metrou din Drumul Taberei (M5), care are o lungime de numai 7 km, a avut nevoie de peste nouă ani pentru a putea fi terminată.
via: Digi24.ro