Mintea de pe urmă: Cum vrea Guvernul să elimine „autostrăzile muzeu”
Șefilor de la compania de Drumuri par să le fi venit, în sfârșit, mintea la cap. După mulți ani de eșecuri, aceștia au învățat o lecție prețioasă, care poate duce la eliminarea unui fenomen care afectează multe dintre drumurile construite în ultimii ani în România. Iată cum vrea Guvernul să elimine „autostrăzile muzeu”.
Proiectul Autostrăzii Moldovei (A7) va fi primul care va conține o cerință esențială pentru constructori. Astfel, în premieră, toate segmentele din autostrada care va asigura legătura Capitalei cu județele din Moldova vor fi prevăzute fie cu noduri rutiere, fie cu bretele provizorii care să le lege de drumurile din zonă. În acest fel se va evita riscul construirii de „autostrăzi muzeu” – segmente de autostradă fără nicio conexiune cu rețeaua de drumuri existentă.
Cum scapă Guvernul de autostrăzile muzeu. Primul pas: Autostrada Moldovei
Compania Națională de Administrare a Infrastructurii Rutiere (CNAIR) dorește scoaterea la licitație a primelor tronsoane ale autostrăzii A7 încă din această iarnă. Autostrada A7, considerată coloana vertebrală a Moldovei, va avea aproximativ 320 de kilometri lungime și va costa circa două miliarde de euro. Traseul acesteia pornește de la Ploiești și continuă spre Buzău, Focșani, Bacău, până la Pașcani. O cerință importantă în caietul de sarcini va fi realizarea de drumuri provizorii pentru a conecta segmentele de autostradă cu drumurile naționale și județene din zonă.
„Am gândit tronsoanele până la un nod, înainte sau după. Cum un nod nu poate fi prins pe două tronsoane, am zis că pe tronsonul care nu are nod să prevedem drumuri de legătură, drumuri de descărcare provizorie. În momentul execuției, dacă există continuitate, nu se mai fac acele drumuri provizorii, dacă nu, le executăm. Am învățat și noi din greșelile care s-au făcut”, a explicat pentru Digi24.ro Gabriel Budescu, directorul Direcției Tehnice din CNAIR.
În trecut, au existat mai multe proiecte de autostradă care s-au finalizat, dar nu au putut fi deschise traficului din cauză că lipsea legătura cu rețeaua de drumuri din zonă. Spre exemplu, șoferii au putut circula pe cei 10 kilometri dintre Gilău și Nădășelu abia la doi ani de la finalizarea lucrărilor. Mai exact, după ce a fost gata și un pod de doar 320 de metrii peste Someșul Mic.
O altă autostradă muzeu era să fie și lotul Iernut-Chețani, inaugurat în septembrie, dacă nu se găsea o soluție pentru finalizarea nodului de la Chețani. Acesta se afla pe celălalt lot, cel spre Câmpia Turzii, unde constructorul mai are mult de muncă.