Geometria unui geniu. Tubul de pastă îl scoate din sărite cu un motiv serios

Arhitectul galez Ross Lovegrove s-a consacrat ca artist atunci cand a fost solicitat de Sony sa conceapa designul unui device nemaivazut. Asa a aparut walkman-ul. Isprava i-a asigurat lui Ross transformarea pasiunii in misiune.

Formulele arhitectonice s-au contopit intr-un creuzet de interpretari personale. Aproape ca nu mai poti incadra nimic intr-un anumit curent sau intr-o clasa specifica. Formele masinilor oscileaza intre stilul neoclasic si cel al conceptelor extrem futuriste, mobilierul tinde sa se reduca la „osatura“ minimalista, iar casele au exterioare parca fara inceput si sfarsit.Nu doar aspectul este supus unor transformari abrupte, ci si utilitatea produselor, materiile prime din compozitie si versatilitatea lor. Anomaliile estetice si iluziile optice fascinante par sa ingroape designul traditional si concis. Tendinta de a diminua gabaritul si dimensiunile, in ton cu nevoia de spatiu, incita imaginatia celor mai importanti si bizari artisti contemporani. Materialele usoare, precum magneziul si carbonul, sunt supralicitate, iar preceptele anatomice inspira orice creatie.

Nascut in 1958, Lovegrove a studiat la Universitatea Politehnica din Manchester, apoi a migrat la Colegiul Regal de Arta din Londra. In paralel, lucra deja la „fizionomia“ computerelor Apple. La scurt timp dupa aceste doua episoade, a ajuns in preajma unor Philippe Starck, Jean Nouvel, Louis Vuitton si Dupont. Deja consacrat in industrie, s-a intors in 1986 la Londra si a incheiat contracte cu Airbus, Peugeot, Issey Miyake, Olympus, Tag Heuer si multe alte branduri transnationale. Ross a fost dintotdeauna fascinat de compusii organici si i-a transpus in proiectele sale. Indiferent de identitatea proprie care poate fi regasita in obiectele create de el, acestea transmit inconstient alinierea la trenduri. Factorii decisivi ai artei sale rezida in echilibrul dintre individual si colectiv. Ross crede ca era digitala actuala este foarte plina de sensibilitate, iar cele doua ipostaze (individ-colectivitate) trebuie armonizate.

In prezent, domeniile artelor vizuale traverseaza o schimbare la baza careia stau politicile de mediu. De ani buni, Ross si-a incredintat talentul sprijinirii acestui demers umanitar. Proiectele sale de gen includ o strada din Viena iluminata gratie energiei solare colectate peste zi, o eoliana speciala pentru Swarowski si o masina alimentata cu energie solara. Pentru viitor, Ross pregateste o antanta cu J&J pentru lansarea unor game de produse indispensabile. Galezul este recunoscut pentru genialitatea sa in a forta limitele materialelor. Structura acestora este o continua provocare pentru Ross, care nu ezita sa le incredinteze forme si roluri revolutionare. In plus, el crede puternic in ideea trinitatii prezente in orice obiect, trinitate pe care o scoate la suprafata fara a provoca dezechilibre.

O alta colaborare notorie este cea cu Moroso – italieni faimosi pentru designul aplicat pieselor de mobilier. Ross lucreaza cu Patrizia Moroso de peste 20 ani si este fascinat peste masura de arhitectura pur italianareflectata in proiectele ei, dar si de artificiile care confera fluiditate obiectelor. Au fost insa si situatii in care Lovegrove a refuzat anumite colaborari fara a face apel la explicatii elegante: „Am ocolit proiecte care nu-mi suscita imaginatia, cum ar fi sampoanele, tigarile si chiar sampania.“ Ceea ce-i retine din ce in ce mai mult atentia este volumul imens de produse consumat de catre populatie. Ross spune ca absoarbe pur si simplu franturi din haosul cotidian, dupa care le pune cap la cap, pentru a zamisli ceva deopotriva socant si atractiv. Anumite texturi ale creatiilor sale au la baza proteinele si polizaharidele. Orice rezultat trebuie sa afiseze o constitutie atletica, sa satisfaca exigente ergonomice si sa convina estetic.

IATĂ AICI DE CE NU SUPORTĂ LOVEGROVE TUBURILE DE PASTĂ DE DINŢI. ARE DREPTATE

Autor Alexansdru Banu