Pentru că ne-am obişnuit cu autobuzele şi autocarele moderne (în mare parte cutii pe patru roţi în ceea ce priveşte forma), GM Futurliner pare un prototip bizar, undeva între retro şi futurist, cu tente de rulotă, dar fără limite bine determinate.E bine de ştiut totuşi că designul pe care l-a adoptat Futurliner a fost semnat de Harley Earl (considerat de mulţi drept „tatăl” designului auto american) iar producătorul care a demarat acest proiect a fost nimeni altul decât gigantul General Motors.
În 1939, GM construia 12 astfel de vehicule pe care avea să le folosească în perioada 1940-1941 ca suport tehnic pentru expoziţia mobilă Parade of Progress, menită să străbată Statele Unite ale Americii şi să expună publicului noi modele de maşini şi tehnologii inovatoare la vremea aceea: motoare cu reacţie, cuptoare cu microunde, televizoare şi difuzoare stereo.
Fiecare model GM Futurliner avea o înălţime de 3,5 metri (cam cât a unei case americane cu două etaje, din acea perioadă), o lăţime de 2,4 metri şi o lungime de 10 metri. Impresionant nu doar prin dimensiuni ci şi prin masa proprie de 15 tone, un autobuz Futurliner putea fi alimentat cu 340 de litri de combustibil (90 de galoane), volum stocat în două rezervoare de 45 de galoane fiecare.
Normal, Futurliner trebuia şi pus în mişcare cumva, deşi viteza maximă pe care o putea atinge acesta era de 65 km/h. Pentru asta, GM a optat în primă fază (între anii 1940-1946) pentru un motor diesel în patru cilindri cuplat cu o transmisie manuală. Mai târziu, între 1953 şi 1956, propulsia era asigurată de un motor GMC 302 de 5 litri cu şase cilindri în linie care făcea echipă cu o transmisie Hydramatic cu patru rapoarte.
Parada Progresului a fost întreruptă în 1941 de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, însă aceasta a fost reluată în 1953 după ce General Motors a recondiţionat şi modernizat efectivul de autobuze Futurliner. Trei ani mai târziu, în 1956, proiectul a fost oprit. Două modele Futurliner au fost donate de GM către departamentul rutier al poliţiei din Michigan, unde au fost botezate Safetyliner şi folosite pentru promovarea siguranţei pe şosele.
Restul de exemplare au ajuns fie piese de muzeu, exponate vândute la licitaţii sau, în cazul celor mai „norocoase”, cumpărate de entuziaşti şi readuse la starea originală.
Foto: GM Heritage Center, DieCast.org, deviantart.net, Barrett-Jackson