Fostul şef al Volkswagen, acuzat de fraudă în scandalul Dieselgate. Procurorii spun că Martin Winterkorn ştia de software-ul instalat pe maşini

Procurorii germani l-au pus sub acuzare pe fostul CEO al Volkswagen, Martin Winterkorn, de fraudă şi alte infracţiunii, în legătură cu modificarea noxelor de către gigantul auto, scandal numit generic Dieselgate. În acelaşi caz mai sunt acuzaţi alţi foşti şase angajaţi ai companiei germane.

Procurorii afirmă că Winterkorn a ştiut despre implementarea softwear-ului care modifica cantitatea de  noxe emise de maşinile diesel încă din luna mai a anului 2014, fără a încerca să oprească această practică. Astfel, oamenii legii contrazic declaraţiile făcute, în trecut, de Winterkorn în faţa parlamentului german. Atunci, el a susţinut că nu a aflat despre practica Volkswagen decât cu puţin timp înainte de scandalul izbucnit în SUA, în 2015.

Winterkorn şi celelalte persoane (foste angajate ale Volkswagen) sunt acuzate că au făcut parte din grupul care a tăinuit modificarea rezultatelor testelor de noxe încă din 2006. Compania a admis că a instalat un program special care putea să detecteze când maşinile se aflau pe platforma de testare şi astfel cantitatea de noxe emise era modificată automat. Totuşi, când maşinile erau folosite în mod obişnuit, controlul emisiilor era oprit pentru a spori performanţa.

În total, aproximativ 11 milioane de maşini au fost echipate cu software-ul ilegal.

Avocatul lui Winterkorn afirmă că nu poate comenta acuzaţiile pentru că procurorii nu i-au oferit timpul necesar clientului său pentru a cerceta toate documentele din dosarele întocmite. Oamenii legii i-au pus la dispoziţie fostului CEO al Volkswagen peste 300 de dosare, aflate pe 7 cd-uri, pe data de 5 aprilie.

Winterkorn mai are probleme cu legea şi în Statele Unite, unde este acuzat de fraudă şi conspiraţie. Judecătorii americani l-ar putea putea condamna, la 20 de ani de închisoare, însă acesta nu poate fi extrădat legal din Germania, arată sursa citată.

Până acum, Volkswagen a plătit amenzi în valoare de 27 de miliarde de euro. Compania şi-a cerut scuze şi a pledat vinovată în SUA, unde doi angajaţi au fost deja condamnaţi la închisoare, deşi nu pot fi extrădaţi, la fel ca în cazul lui Winterkorn.