Renumita Banca Europeană pentru Investiţii (BEI) a anulat în cele din urmă un împrumut de 465 milioane euro, acordat României în 2011 pentru modernizarea magistralei de metrou Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Universitate-Pantelimon, ca urmare a faptului că nu s-au efectuat trageri de fonduri în perioada 2013-2016, se arată în ultimul raport de audit al Curţii de Conturi.
”Conducerea Ministerului Finanţelor Publice va dispune măsurile legale ce se impun pentru încheierea amendamentului cu privire la anularea Contractului de finanţare încheiat cu Banca Europeană de Investiţii, conform art. 6 alin. 2 din Legea nr. 33/2013 privind ratificarea Contractului de finanţare dintre România şi Banca Europeană de Investiţii, aferent Proiectului de modernizare a metroului din Bucureşti – etapa a V-a, magistrala 5 Drumul Taberei-Pantelimon, tronsonul Universitate-Pantelimon, semnat la Bucureşti la 16 decembrie 2011”, recomandă Curtea de Conturi.
Linia M5 a Metroului din Bucureşti este o magistrală în construcţie, planificată a deservi locuitorii cartierelor Drumul Taberei şi Piata Iancului. Aceasta va avea ca staţii finale Ghencea, în cartierul Drumul Taberei şi staţia Antilopa, în cartierul Pantelimon.
Tronsonul Universitate – Pantelimon va avea 8 km şi 13 staţii, una dintre ele fiind de legătură cu linia M1 la Piaţa Iancului. Tronsonul Piaţa Iancului – Pantelimon, a treia secţiune a magistralei, ar urma să fie gata în anul 2030
Raportul Curţii de Conturi mai precizează că procesul de contractare a împrumuturilor angajate de la instituţiile financiare internaţionale se realizează în perioade lungi de timp, cu consecinţe directe în implementarea proiectelor prioritare pentru economia românească, cum ar fi nerespectarea graficului de realizare a proiectelor sau anularea împrumuturilor.
Curtea de Conturi atrage atenţia asupra duratei îndelungate privind aranjamentele financiare şi în cazul Acordului-cadru de împrumut în scopul finanţării Proiectului privind construcţia de locuinţe pentru persoanele/familiile tinere din România destinate închirierii, în valoare de 175 milioane euro, care a generat întârzieri în derularea perioadei de implementare a proiectului, respectiv 2016-2020.
Data viitoare când vom afla că tronsoanele se fac din bani de la bugetul local în proporţie mare, să ştim pentru ce am plătit. Şi câţi bani europeni am mai piredut în acelaşi fel, chiar nu vrem să ştim că mai rău ne facem.