Peste 124.000 de documente confidenţiale „scurse” în presă au scos la iveală felul în care Uber a influențat și s-a folosit de politicieni. Documentele, cunoscute sub numele de „fișierele Uber”, dezvăluie o serie de practici discutabile care au alimentat transformarea companiei într-una dintre cele mai de succes produse de export din Silicon Valley.
Sunt dezvăluiri șocante despre modul în care compania de ride-sharing a nesocotit legi și a păcălit poliția. Cum a exploatat și a susținut episoade de violență împotriva șoferilor. De asemenea, au apărut informații despre modelul în care Uber a făcut lobby intens la guverne pentru a-și alimenta expansiunea la nivel global.
Documentele dezvăluie cum Uber a influențat discret președinți, prim-miniștri, miliardari, oligarhi și moguli media. Astfel, în aceste documente apar numele unor mari lideri mondiali precum Joe Biden, Emmanuel Macron și Olaf Scholz.
Uber este una dintre cele mai mari platforme din lume. Valoarea ei de piață este în prezent de 43 de miliarde de dolari. Compania efectuează aproximativ 19 milioane de curse pe zi la nivel mondial. Documentele ajunse în posesia ziariștilor britanici de la The Guardian detaliază operațiuni ale companiei în 40 de țări.
The Guardian a condus o investigaţie globală asupra fişierelor Uber scurse. Britanicii au împărtăşit datele cu organizaţiile media din întreaga lume prin intermediul Consorţiului Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ). Peste 180 de jurnalişti de la 40 de instituţii media, inclusiv Le Monde, Washington Post şi BBC, vor publica în zilele următoare o serie de rapoarte de investigaţie despre gigantul tehnologic.
Scurgerea acoperă o perioadă de cinci ani, în care Uber era condusă de co-fondatorul Travis Kalanick. Cache-ul de fișiere se întinde între anii 2013 și 2017. Acesta include peste 83.000 de e-mailuri, mesaje iMessage și WhatsApp, inclusiv comunicări deseori sincere și nevoalate între Kalanick și echipa sa de directori de top.
Co-fondatorul companiei ar fi încercat să introducă serviciul în marile orașe ale lumii prin „forță brută”. În unele situații chiar și cu prețul încălcării legilor și reglementărilor din domeniul taximetriei. Directorii Uber erau conștienți că se încălcă legea, unul dintre aceștia glumind că au devenit „pirați”. Alt director recunoaște că „suntem pur și simplu ilegali”.
În ciuda unei operațiuni bine finanțată și perseverentă, eforturile Uber au avut rezultate mixte. În unele țări, compania a reușit să convingă guvernele să rescrie legi, cu efecte de lungă durată. În alte țări, compania a fost blocată de industrii de taximetrie bine împământenite, de rivali locali sau de politicieni de stânga care au refuzat să cedeze.
Atunci când s-a lovit de această opoziție, Uber a încercat să preia controlul discursului public și să-l facă să fie în avantajul său. Astfel, a promovat narativa conform căreia modelul său nou era menit să perturbe sisteme de transport învechite și ineficiente și guverne care nu erau interesate să reformeze.
Compania a folosit „killswitch” (n.n. – buton de panică) în timpul raidurilor poliției pentru a împiedica accesul la diverse date. Butonul de panică ar fi fost folosit în mai multe țări, inclusiv în România, Ungaria și de cel puțin trei ori în Franța.
Într-un schimb de mesaje, Kalanick a respins îngrijorările altor directori conform cărora trimiterea şoferilor Uber la un protest în Franţa îi pune în pericol putând fi agresaţi de oponenţii furioşi din industria taxiurilor. „Cred că merită”, a răspuns el. „Violenţa garantează succesul”.
Decizia de a-i trimite pe șoferii Uber la proteste extrem de periculoase, în ciuda tuturor riscurilor, era în acord cu stilul de lucru al Uber, de a transforma șoferii în „arme“, spune un fost director, conform The Guardian. Astfel, Uber exploata violența împotriva acestor șoferi „pentru a menține controversa activă”.
Într-o declaraţie, purtătorul de cuvânt al lui Kalanick a spus că „nu a sugerat niciodată ca Uber să profite de violenţă în detrimentul siguranţei şoferului”. Orice sugestie că a fost implicat într-o astfel de activitate ar fi complet falsă.
Din Moscova și până la Johannesburg, Uber s-a finanțat cu capital de risc într-un mod fără precedent, subvenționând curse și „seducând” șoferi și pasageri cu stimulente și modele de preț complet nesustenabile.
Uber a făcut eforturi uriașe pentru a domoli reacția virulentă împotriva companiei și de obține schimbări la legile din domeniul pieței muncii și a taximetriei. De aceea a plănuit să cheltuiască sume uriașe, și anume 90 de milioane de dolari în 2016. Banii erau cheltuiți pe activități de lobby.
Strategia sa a fost aceea de a trece peste capetele primarilor și autorităților locale de transport și de a face lobby direct la „scaunele puterii” – președinți, prim-miniștri, miniștri.
Scurgerea de documente conţine şi o serie de de mesaje între Kalanick şi președintele Franței, Emmanuel Macron. Acesta din urmă a ajutat în secret compania pe vremea când era ministrul economiei din Franța. El a acordat acces direct la el şi la personalul din preajma sa. Preşedintele francez pare să fi făcut eforturi uriașe pentru a ajuta Uber. El spunea chiar că a intermediat o „înţelegere” secretă cu oponenţii săi din cabinetul francez.
Directorii Uber şi-au exprimat dispreţul faţă de alţi oficiali aleşi care erau mai puţin receptivi la modelul de afaceri al Uber. Actualul cancelar german, Olaf Scholz, era primarul oraşului Hamburg la acea vreme. Acesta a respins lobbyştii Uber şi a insistat să plătească şoferilor un salariu minim.
Pe lângă întâlnirea de la Davos cu Joe Biden, vicepreședintele SUA la acea vreme, șefii Uber s-au întâlnit față în față și cu fostul premier al Irlandei, Enda Kenny. De asemenea aceștia au avut întâlnire și cu fostul premier israelian, Benjamin Netanyahu și cu fostul ministru de finanțe britanic, George Osborne. Acesta din urmă este descris într-unul dintre documente drept un „susținător ferm”.
Se spune că Biden a întârziat la o întâlnire cu compania la Forumul Economic Mondial de la Davos. Kalanick a trimis un mesaj unui coleg. Mesajul suna astfel: „I-am pus pe oamenii mei să-l anunţe. Fiecare minut de întârziere este un minut mai puţin pe care îl va avea cu mine”.
Într-un mesaj în care răspunde acestor dezvăluiri, Uber recunoaște că a făcut „greșeli și pași greșiți”. Dar, compania susține că s-a transformat din 2017, sub conducerea actualului CEO, Dara Khosrowsahi.
„Reglementări în domeniul ride-sharing-ului nu existau nicăieri în lume. Legile privind transportul erau învechite în condițiile în care ne aflam în era smartphone-ului”, a spus și un purtător de cuvânt al Uber.
„Nu am căutat și nu vom căuta scuze pentru comportamentul nostru trecut. Acesta nu a fost în acord cu valorile noastre actuale. Cerem publicului să nu ne judece pentru ce am făcut în ultimii cinci ani, ci pentru ce vom face de-acum încolo”, a transmis compania.