Demonstraţie de caz pe Anglia, prima ţară care părăseşte UE
Ce înseamnă Uniunea Europeană? Dar cea comercială din interiorul celei comunitare? Care sunt costurile sau câştigurile, avantajele sau dezavantajele rămânerii sau ieşirii? E un studiu de caz enorm şi ar trebui să vorbim cu mult prea mulţi politicieni, economişti, istorici, ca să înţelegem sistemul. Şi ar trebui să avem cifre oficiale la zi şi raportate la UE de când există ea. Iar cum niciun caz şi niciun context nu seamănă cu cel actual, predicţiile pe baza experienţei pot fi degeaba. Mai bine vorbim de cazul actual, Anglia.
Un studiu local făcut de PA Consulting spune că din cauza ieşirii din UE, uniunea comercială îşi pierde validitatea între Anglia şi partenerii ei comunitari, iar o taxă de 10% se aplică la import-export pentru orice produs extracomunitar. Iar Anglia va fi o ţară extracomunitară. Producătorii se vor trezi cu nişte extrataxe de 4.5% la exportul pe componente necesare producerii unei maşini. În medie, preţul unei maşini o să sară cu 2.300 de lire, adică 2.650 de euro.
Logic, banii ăştia vor fi plătiţi de către consumatorul final, iar consecinţa e o comprimare a pieţei. Mai ales că primarul Londrei – cel mai mare client de maşini din Anglia, vrea să introducă alte taxe noi şi zilnice pentru depoluarea şi decongestionarea oraşului. Conform Autoexpress, Theresa May, primministru, trebuie să semneze ieşirea definitivă a Angliei din UE pe 29 martie, adică nu mai târziu de o săptămână.
PA Consulting, compania care a făcut acest studiu de majorare a preţurilor, spune că producătorii pot reloca producţia în ţări comunitare. Costurile în cazul ieşirii din uniunea comerciala a Uniunii Europene ar fi de 460 mil. lire sterline (200.000 bucăţi exporturi) pentru producătorii de maşini la exporturi. Iar clientul din UE va avea alte oferte, cu cel puţin 2.650 de lire mai mici. Chiar dacă producătorii nu prea fac acelaşi model în mai multe ţări europene, clientul ar opta pentru un model similar (aceeaşi clasă), făcut însă de alt producător concurent, ca să nu dea în plus până la 10% din valoarea maşinii. Piaţa auto din Marea Britanie e evaluată la 72 mld. euro şi 800.000 de job-uri.
Aceste consecinţe triste s-ar aplica procentual oricărei ţări care iese din UE (inclusiv României), direct proporţional cu gradul ei de dezvoltare şi de relaţii comerciale cu Uniunea. Iar dezechilibrul la nivel comunitar mai poate atrage nişte sancţiuni morale cu efect comercial pe termen lung. În cazul nostru, aşa cum – deşi suntem în UE – Renault-Nissan a mutat temporar o parte din producţia de Sandero în Maroc, o simplă ameninţare de părăsire a spaţiului comunitar ar putea fi un pretext pentru mutarea completă a producţiilor de maşini şi componente, peste noapte. Şi nu vorbim numai de Dacia. Consecinţa ar fi că am ajunge să plătim 10%+ în plus pentru maşina naţională.