Degeaba e bună poza dacă nu citeşti articolul :)
Ştii cât ai muncit pentru ea, cât ai strâns din #$% ca să ţi-o iei, cât timp ai pierdut până ai făcut alegerea. Nouă, second hand, pentru tine e noua ta maşină. Nu zici “mi-am luat maşină second hand”. Zici “mi-am luat maşină”. Dacă tu o tratezi ca pe o prinţesă, aşa trebuie să o trateze şi musafirii ei. Nu e nevoie să-şi bage picioarele (deşi o fac realmente) în respectul tău pentru maşina asta.
Ne-am gândit la cele mai enervante lucruri pe care le fac oamenii în maşina ta, fie că se urcă în ea pentru un drum de câteva zeci de minute – timp în care faci 1 km într-un oraş din România – sau un drum lung de sute, poate chiar mii de kilometri.
Îţi calcă pragul în adevăratul sens al existenţei materiale a pragului. Îl murdăresc deşi tu abia ai pregătit maşina pentru drumul spre mare.
Lumea intră în spate pe o singură uşă, deşi nu sunt în mijlocul străzii ca să fie în pericol. Cunoşti când deschid uşa din dreapta şi intră trei oameni pe rând ca să ajungă în partea stângă. Replica fără efect este “maşina asta are patru uşi”. Nu contează. Ce dacă îţi iau preşurile în picioare, lovesc tot înăuntru şi îţi zgârâie pielea de pe scaune cu capsele de la blugi. Ele, fetele, să fie fericite!
După ce auzi “oprim şi noi la benzinărie să luăm ceva de ronţăit?”, vezi numai firimituri în faţa ochilor. Simţi grăsimea pe degete şi o vezi pe mânerul uşii, pe cel al torpedoului şi pe scaunul cu tapiţerie textilă. Da, nu mai iese decât la detailing.
Frigotehniştii. Schimbă ei temperatura că e aerul prea tare sau prea rece. Încep să te roage să deschizi un geam la 130 la oră că li se face rău, poate te şi trag pe dreapta ca să facă schimb de locuri din cauza asta. La fel de nasol e când un viteaz deschide un geam în spate la 160 şi îţi bubuie timpanul de acel zgomot percutant de aer turbat.
Stai cu ochii pe paharul de cafea din suport nu care cumva să sară prin maşină la prima groapă. Deşi O rogi să bea din ea ca să nu se verse, nu va face asta. O ştii pe aia, nu? – “ei, lasă că nu se varsă. D’asta au făcut suport, nu? Şi oricum se spală, e o maşină, e un fier”.
Picioare pe bord. Ţi-e cunoscut? În drum spre mare, în aglomeraţie. Din mai multe motive. Principalele sunt de greaţă.
Iarna te enervezi atunci când maşina are geamurile aburite şi hop-ţop prietena sau cineva din maşină se gândeşte să te ajute cu palmele zoioase. Deşi îi explici că rămân urme când se dezabureşte, vorbeşti cu pereţii. Cum să nu apreciezi inimioara aia pe care ţi-o lasă acolo până la următoarea spălare?
Hainele pe care şi le pun oamenii pe poliţa de sub lunetă. Lasă că vezi în oglinzile retrovizoare 1.000 de km. Nu ai nevoie neapărat de lunetă. Oamenii nici măcar nu te mai întreabă dacă te enervează. Ăla e cuierul din maşină şi încă nu ai băgat asta la cap.
Ai făcut 200 de km şi primele victime ale somnului au picat pe bancheta din spate. Cu gura deschisă, cu balele pe tapiţeria ta, horcăind şi aspirând ulitmul gram de aer fresh din maşină. No comment!
Poţi să dai scaunul un pic mai în faţă ca să aibă şi mama loc? Da, iubito, normal. Aveţi loc, doamnă? Lăsaţi că nu-i problemă, eu conduc cu genunchii-n gât, dv. să vă simţiţi bine până la Viena. Dacă nu o faci, vei simţi consecinţele nesimţirii “tale” în spate, când te va înghionti soacra până cedezi şi întrebi chiar tu – aveţi loc în spate? Să dau scaunul mai în faţă?
Te opreşti în benzinărie şi maşina ta devine masă de restaurant. Pahare cu cafele pe plafon, sticle cu apă pe capotă, pahare pe jumătate pline, cu ţigări stinse în ele şi eventual o uşă deschisă ca să-şi ţină cineva pe banchetă punga deschisă cu biscuiţi.
Eşti la începutul relaţiei şi iubita vrea să te ţină de mână tot timpul. Chiar şi atunci când schimbi vitezele. Pe toate 6! Tot la început, dacă ai ratat vreun semafor la care nu te-ai întins s-o pupi, eşti un om mort.
Un portbagaj supraplin care dă pe afară dar numai tu îl vezi aşa. Cei care vin cu tine vor mai găsi mereu loc să forţeze încă trei pungi prin laterale şi să trântească uşa de 3 ori până se închide.
Autor Alexandru Banu