De la Bucureşti la Ploieşti în zece minute. Ideea lui Henri Coandă, furată de Elon Musk
Hyperloop One a făcut publice primele imagini cu sistemul Hyperloop care se află în construcţie în deşertul Nevada. Conceptul denumit ,,al cincilea mod de transport” este proiectat să transporte persoane şi marfă la o viteză de 1.220 de km/h prin tuburi sigilate cu presiune scăzută.
Deşi sună a film Sci-Fi, transportul rapid va deveni realitate anul acesta. Zona de testare denumită DevLoop se întinde pe 500 de metri şi cântăreşte peste 1 milion de kilograme. Când va fi construită complet, în următoarele luni, structura se va întinde pe trei kilometri, însă sistemul de testare nu va transporta pasageri. Elon Musk, directorul executiv Tesla şi Space X a propus crearea conceptului Hyperloop în 2012, mai târziu a lansat o lucrare în care explica modul de funcţionare al acestui sistem.
Citeşte şi Suntem în 2018 şi se întâmplă pe bune, în Arad
”Efectul Coandă”
Ideea lui Musk nu este nouă. Henri Coandă a imaginat ceva asemănător. Un sistem de transport prin tuburi – nişte containere care au o formă ca de os, cu două sfere în capăt şi un cilindru la mijloc ca să permită containerului să se etanşeze în două puncte şi să păstreze etanşarea şi când conducta e curbă, când face viraje. Exista şi un sistem de pernă de aer pe care ele pluteau.
Lucrul interesant e că aceste containere se puteau încărca cu marfă solidă, dar de-o parte şi de alta a containerului, în faţă şi în spate se crea o diferenţă de presiune care permitea containerului să călătorească cu sute de metri pe secundă. În proiectul lui Coandă, un drum de acest fel între Bucureşti şi Ploieşti nu ar fi durat mai mult de 10 minute. A proiectat acelaşi lucru şi între Paris şi Lyon, drum care nu ar fi trebuit să depăşească o oră.
Diferenţa de presiune şi perna de aer din conductă ar fi asigurat vitezele de sute de metri pe secundă dorite de Coandă. Prin sisteme care folosesc efectul Coandă se crea această diferenţă de presiune. Dacă marfa pleca din punctul A spre punctul B, în staţia de la punctul B se crea această diferenţă de presiune, ceea ce făcea să plece containerul spre punctul B, unde se oprea. Acolo ar fi fost descărcată marfa, containerul putea fi trimis înapoi în punctul A sau trimis mai departe în punctul C. Invenţia a fost făcută în anii 60 şi nu a putut fi aplicată cât timp savantul a mai fost în viaţă.
S-a încercat ceva similar într-o carieră, undeva în Prahova, însă, după moartea lui Coandă sistemul s-a simplificat şi s-a transformat într-unul cu roţi şi şine, pentru că au fost probleme cu etanşarea şi crearea pernei de aer.
Citeşte şi A pus Audi 2 cifre de nu mai înţelegem nimic. Au o noimă, dar e de explicat