De ce spidometrul indică viteze mult mai mari decât poate atinge mașina?
Spidometrul este unul dintre cele mai importante instrumente de măsură din mașinile moderne, în special după ce turometrele și-au pierdut din importanță. Totuși, de ce spidometrul indică viteze mult mai mari decât poate atinge mașina?
Una dintre distracțiile obișnuite din copilărie era să ne uităm la „ceasurile” de bord ale mașinilor ca să vedem „cât bagă”. Desigur, cele mai multe erau Dacia 1300 și în cazul lor viteza maximă marcată era de 170 km/h. Apoi au apărut modelele Sport și, odată cu acestea, spidometrele marcate până la 180 km/h. Ocazional, o mașină străină apărea printre blocurile noastre și atunci toți puștii ne strângeam și o inspectam conștiincios, cu ochii pe vitezometru.
Nu are sens să amintim că nicio Dacia 1300 nu a atins viteza de 170 km/h – viteza maximă constructivă era de 150 km/h. Desigur, și aceasta era o valoare teoretică – de pe la 120 km/h mașina vibra din toate încheieturile, iar motorul dădea semne că ar dori mai degrabă să-și scuipe pistoanele prin capotă decât să meargă mai repede. Și totuși, de ce spidometrele aveau marcaje cu valori atât de optimiste în ceea ce privește viteza maximă?
În urmă cu 50 de ani – iar Dacia 1300 o putem încadra în această perioadă, în ciuda îmbunătățirilor ulterioare și a longevității modelului – instrumentele de măsură mecanice aveau o precizie destul de îndoielnică. În plus, acestea erau mai precise în zone centrală a cadranului – nu erau foarte bune la estimat vitezele mici și nici cele foarte mari. Prin urmare, producătorii montau vitezometre care avea gradații fanteziste în ceea ce privește viteza maximă. În acest fel precizia era rezonabilă pentru un regim de viteză normal, care de regulă se întindea în plaja 25-75% a cadranului.
De ce indică spidometrul viteze atât de mari
Același motiv era valabil și în cazul turometrelor. Dacă vedem că marcajul turometrului unei Dacia 1410 Sport ajunge la 8000 rpm nu trebuie să ne gândim că motorul putea atinge aceste valori. S-ar fi dezintegrat cu siguranță cu mult înainte de asta, în afara cazurilor în care un mecanic meticulos nu ar fi ales cu grijă fiecare piston și arborele cotit pentru o echilibrarea perfectă. Nu are sens să spunem că pentru un cumpărător obișnuit asta era o fantezie în perioada comunistă, iar motoarele vibrau amenințător încă de la 3-4000 rpm.
Totuși, odată cu tranziția la instrumente de măsură electronice, problema preciziei la capete de scală a dispărut cu totul. Cu toate acestea, producătorii continuă să monteze pe mașini vitezometre marcate cu valori mari ale vitezei, peste 200 km/h. Spre exemplu, Dacia Duster, dar și noile Logan/Sandero, au spidometrul marcat până la 220 km/h, cu toate că e imposibil să atingă această viteză. De ce mai au spidometrele mașinilor indică viteze mult mai mari decât poate atinge mașina?
Motivele pot fi variate. Unul dintre acestea poate fi păstrarea unei imagini familiare șoferilor – nu te-ai uita ciudat dacă ai vedea la mașina proaspăt cumpărată că vitezometrul se oprește la 190 km/h? Un alt motiv la fel de îndreptățit este pentru a păstra în zona superioară a vitezometrului valorile cele mai uzuale ale vitezei. În acest fel lizibilitatea este optimă din spatele volanului. Un alt motiv este reducerea costurilor. Un spidometru este folosit de producători pentru diverse modele de mașini – o valoare confortabilă pentru viteza maximă va permite utilzarea acestuia și pe un model sportiv, dar și pe unul de la baza gamei.