De ce claxonează românii și ce amenzi pot lua dacă apasă claxonul degeaba?
Traficul din București vine la pachet cu un concert de claxoane. Pentru șoferii de aici, claxonul nu este doar un semn de avertizare sau o modalitate de a evita un pericol imminent. Dar de ce claxonează românii și ce amenzi pot lua dacă apelează la acest gest fără motiv?
Un studiu realizat de Ipsos pentru Fundația Vinci Autoroutes a analizat 12.400 de șoferi din 11 state europene. Rezulatele arată că 56% dintre șoferii europeni chestionați au recunoscut că apelează la claxon pentru a sancționa comportamentul conducătorilor auto care îi enervează.
Spaniolii își trec în cont un procentaj de 66%, francezii – 56%, în timp ce nemții – doar 33%. Șoferii români nu au fost luați în calcul în acest studiu, dar cel mai probabil, procentajul calculat pentru aceștia ar fi în partea superioară a clasamentului. Dar de ce claxonează șoferii români?
- Intră într-o intersecție blocată și au impresia că aceasta se va debloca dacă ei claxonează
- S-a pus verde la semafor de jumătate de secundă și șoferul din față nu a pornit încă
- Apare un animal pe carosabil, dar un claxon poate determina reacții imprevizibile
- Văd o fată pe stradă și încearcă să-i atragă atenția
- Se salută între ei când se recunosc în trafic
Ce amenzi pot lua românii dacă claxonează degeaba?
Potrivit Codului Rutier, claxonul poate fi folosit pentru a evita un pericol imminent. Șoferii trebuie să știe că nu au voie să claxoneze la o distanță mai mică de 25 de metri de ci cărora li se adresează avertismentul sonor. Evident, un claxon lung, apăsat secunde în șir, nu reprezintă o atenționare a altui conducător auto sau a unui pieton.
Poliția îi poate amenda pe cei care folosesc abuziv claxonul cu amenzi din clasa a doua de sancțiuni, cu 4 sau 5 puncte-amendă, echivalentul a 580 sau 725 de lei.