Traficul din București vine la pachet cu un concert de claxoane. Pentru șoferii de aici, claxonul nu este doar un semn de avertizare sau o modalitate de a evita un pericol imminent. Dar de ce claxonează românii și ce amenzi pot lua dacă apelează la acest gest fără motiv?
Un studiu realizat de Ipsos pentru Fundația Vinci Autoroutes a analizat 12.400 de șoferi din 11 state europene. Rezulatele arată că 56% dintre șoferii europeni chestionați au recunoscut că apelează la claxon pentru a sancționa comportamentul conducătorilor auto care îi enervează.
Spaniolii își trec în cont un procentaj de 66%, francezii – 56%, în timp ce nemții – doar 33%. Șoferii români nu au fost luați în calcul în acest studiu, dar cel mai probabil, procentajul calculat pentru aceștia ar fi în partea superioară a clasamentului. Dar de ce claxonează șoferii români?
Potrivit Codului Rutier, claxonul poate fi folosit pentru a evita un pericol imminent. Șoferii trebuie să știe că nu au voie să claxoneze la o distanță mai mică de 25 de metri de ci cărora li se adresează avertismentul sonor. Evident, un claxon lung, apăsat secunde în șir, nu reprezintă o atenționare a altui conducător auto sau a unui pieton.
Poliția îi poate amenda pe cei care folosesc abuziv claxonul cu amenzi din clasa a doua de sancțiuni, cu 4 sau 5 puncte-amendă, echivalentul a 580 sau 725 de lei.