Cel mai dificil test din lume este cel pentru postul de taximetrist Black Cab

În timp ce majoritatea maşinilor (mai ales cele de taxi) sunt dotate cu aparate GPS – încorporate sau aftermarket -, vestiţii taximetrişti Black Cab încă sunt supuşi unei examinări care fac un student de Drept să fie un pic invidios. 

Într-un articol, semnat de Jody Rosen în T: The New York Times Style Magazine, este descrisă etapa iniţiatică a unui viitor taximetrist londonez, una în al cărei final eroul trebuie să demonstreze că ştie să ajungă din oricare punct al Londrei în oricare punct al Londrei fără să consulte harta, GPS-ul sau indicaţiile pasagerului. 

Testul se numeşte The Knowledge şi constă într-o serie de „întrevederi” la unul dintre cele 10 sedii LTPH (London Taxi and Private Hire) pregătite pentru testare, unde cursanţilor li se dă punctul de plecare şi destinaţia unei posibile rute. Cursantul trebuie să „povestească” ruta printr-o enumerare de străzi şi indicaţii. Evident, fără să fie ajutat de nimic altceva în afară de memoria sa.

Testele pun accent pe zona centrală a capitalei Angliei – o rază de circa 10 kilometri din „punctul zero” (Charing Cross) al Londrei. Acea zonă cuprinde 25.000 de străzi. Însă nu asta reprezintă partea dificilă a testării, ci faptul că respectivul cursant trebuie să ştie zona nu doar din punct de vedere al infrastructurii rutiere. 

„Pentru a atinge standardul care te califică drept taximetrist „All London” va trebui să ai cunoştinţă, în mare parte, despre zona centrală, pe o rază de şase mile din punctul Charing Cross. Va trebui să ştii: toate străzile; toate casele şi blocurile de locuinţe; toate parcurile şi zonele verzi; toate clădirile guvernamentale şi departamentale; toate centrele financiare şi comerciale; toate ambasadele; toate clădirile care ţin de Consiliul local; spitale; locuri de rugăciune; stadioane, spa-uri, staţii, hoteluri, cluburi, teatre, cinemauri, muzee, galerii de artă, şcoli; toate colegiile şi universităţile; secţiile de poliţie; închisori; locuri de interes turistic. De fapt, trebuie să ştii toate locurile în care un pasager ţi-ar putea cere să-l duci” este ceea ce-ţi este scris în caietul de sarcini pe care LTPH îl emite.

Deci reţinutul străzilor reprezintă doar o parte a provocării. Viitori taximetrişti trebuie să respire, practic, zona, şi să fie la curent cu tot ceea ce se întâmplă.

Autoarea articolului menţionează un taximetrist care i-a povestit că „a fost întrebat unde se află o statuie, înaltă cam de un cot, reprezentând doi şoricei care împart o bucăţică de brânză. Este localizată pe faţada unei clădiri din Philpot Lane, colţ cu Eastcheap, nu departe de London Bridge”.

Desigur, nu toată lumea îţi descrie statui şi te roagă să le duci acolo, însă cei care vor să ajungă taximetrişti pe vestitul Black Cab londonez trebuie să fie pregătiţi pentru orice. După cum ţi-ai putut da seama din descriere, nu este genul de treaptă pe care o obţii din prima – numărul mediu de încercări este 12.

Tot efortul este răsplătit cu 65.000 de lire pe an (circa 82.500 €), echivalentul unui „salariu” lunar de 5.400 de lire pe lună (circa 6.800 de euro, în condiţiile unui program foarte flexibil. Taxiurile londoneze sunt cele mai scumpe din lume, costul mediu al unei călătorii fiind de 27 de lire sterline.

Articolul complet îl găseşti aici

Sursa: T: The New York Times Style Magazine
Foto: mannnatj.tumblr.com