Ce spun analiștii despre taxa Oxigen: efecte greu de cuantificat

Taxa Oxigen aplicată de Primăria Capitalei ar putea avea efect asupra poluării din Bucureşti, însă nu este foarte clar cum vor fi folosiţi banii colectaţi din această taxă, spun Ciprian Gavriliu şi Elena Geageac, analişti fiscali în cadrul Deloitte România.

„Taxa în sine ar putea avea efect asupra reducerii poluării, dar în timp, cu condiţia ca banii colectaţi să fie utilizaţi exclusiv pentru implementarea altor măsuri în această direcţie. Deocamdată, însă, nu este foarte clar cum vor fi folosiţi banii colectaţi din taxa Oxigen. Construcţia de piste pentru biciclete, amenajarea de parcuri şi zone verzi, amenajarea de locuri de parcare pot fi astfel de opţiuni ce ar conduce la îmbunătăţirea calităţii vieţii şi a aerului. Şi, mai ales, să nu uităm că soluţia găsită de natură pentru transferarea carbonului din atmosferă în sol este procesul de fotosinteză”, consideră Ciprian Gavriliu, partener Servicii Fiscale, şi Elena Geageac, Senior Manager Taxe Directe, Deloitte România.

Aceştia arată că traficul rutier este responsabil pentru mare parte din poluare, în condiţiile în care sunt peste 2 milioane de maşini în Capitală, însă este greu de estimat în ce măsură aplicarea noii reglementări va rezolva problema traficului în Bucureşti.

„În privinţa poluării, mai apare o întrebare: este corectă taxarea pe normă de poluare (EuroN) sau ar trebui taxat consumul de carburant (amprenta de carbon)? Pentru că o maşină veche, cu care se circulă puţin, poluează mai puţin decât una nouă, cu care se circulă mai mult. (…) Adoptarea unor măsuri pentru reducerea intensităţii traficului rutier şi, implicit, a poluării cauzate de acesta, este mai mult decât necesară. Programul Oxigen poate fi considerat un început, însă, pentru a avea efectul scontat, trebuie să beneficieze şi de alte măsuri complementare. În plus, astfel de programe trebuie extinse la nivel naţional”, mai arată analiştii fiscali.

Analiştii Deloitte arată că în Bucureşti sunt peste 600.000 de autoturisme cu norme de poluare sub Euro 4.

Acesta este contextul în care, la 1 ianuarie 2020, a intrat în vigoare proiectul Oxigen, cu două componente: taxa pe maşinile cu normă de poluare sub Euro 4 care vor să circule în Capitală şi interdicţia impusă autovehiculelor sub Euro 3 de a circula în centrul oraşului. Regulile devin obligatorii de la 1 martie 2020. Din 2021, se va plăti vinieta şi pentru automobilele Euro 4, iar din 2022, maşinile non-euro, Euro 1 şi Euro 2 nu vor mai putea circula deloc în Bucureşti. Pentru Euro 3, interdicţia se aplică din 2024.

„Măsuri similare, menite să limiteze poluarea cauzată de traficul auto, există în multe alte oraşe din lume. În majoritatea cazurilor, însă, nu se plăteşte o taxă de acces în zonele pe care autorităţile doresc să le protejeze, denumite zone cu emisii reduse, ci, pur şi simplu, maşinile care nu îndeplinesc norma de poluare admisă nu pot circula în zona respectivă. În cele mai multe cazuri, maşinile sunt etichetate cu abţibilduri care indică norma de poluare şi, în funcţie de aceasta, au sau nu acces în anumite zone. Tarifele pentru procurarea acestora sunt modice, însă amenzile în caz de neconformare sunt consistente, de la câteva sute de euro/dolari la chiar mii de euro/dolari”, mai arată Ciprian Gavriliu şi Elena Geageac.

Cei doi consultanţi fiscali dau ca exemplu Berlin, Viena, Copenhaga, Paris sau Londra.

„Londra percepe taxe foarte mari pentru accesul autovehiculelor în oraş, respectiv 12,5 lire sterline pe zi pentru autoturisme. Sunt scutite de taxă maşinile care îndeplinesc standarde de poluare foarte dure, respectiv Euro 4, în cazul motoarelor pe benzină, şi Euro 6, în cazul motoarelor diesel. Taxele percepute fiind foarte mici în majoritatea cazurilor, banii colectaţi nu sunt suficienţi pentru a demara proiecte de amploare. Însă există administraţii care anunţă că direcţionează banii (în special cei din amenzi) către proiecte de interes local. Spre exemplu, administraţia din Londra, unde taxele sunt semnificative, precizează că banii colectaţi astfel sunt folosiţi pentru îmbunătăţirea calităţii transportului în oraş”, spun analiştii.

Numărul de maşini noi înmatriculate în România în 2019 a crescut cu 23% faţă de anul anterior. În cazul autovehiculelor „verzi”, în primele 11 luni ale lui 2019, vânzările de maşini electrice şi hibrid au urcat cu aproape 50% faţă de aceeaşi perioadă din 2018, conform Asociaţiei Producătorilor şi Importatorilor de Automobile din România (APIA). Totuşi, în ambele cazuri, baza de raportare este încă redusă, mai arată cei doi.