Din ce în ce mai mulți șoferi folosesc camere video de bord pentru a înregistra traficul și eventualele evenimente rutiere care pot apărea. Totuși, cât de legal este să filmezi traficul cu o cameră video de bord?
Legislația GDPR a dat peste cap multe dintre obiceiurile românilor, mai ales că amenzile aplicate pot fi foarte mari. Companiile au de suferit cel mai mult, dar nici persoanele particulare nu sunt scutite de surprize neplăcute. Folosirea camerelor video pentru a supraveghea diferite situații sau perimetre este unul dintre cazurile în care regulamentele GDPR pot interveni cu pedepse semnificative, iar pentru șoferi de interes maxim este posibilitatea folosirii unei camere de bord pentru a filma traficul.
Mulți folosesc o cameră video de bord pentru a avea probe pentru societatea de asigurări și polițiști în cazul producerii unui accident sau al unui furt sau vandalism. Pe de altă parte, mulți șoferi postează aceste filmulețe pe rețelele de socializare și site-uri de profil, ceea ce înseamnă mutarea acestor înregistrări din spațiul privat în spațiul public, cu posibile consecințe pentru cei filmați, dar și pentru cei care filmează.
Situația fiind una complexă și care necesită o abordare juridică de specialitate, avem încredere în specialiștii de la Avocatnet.ro, care au solicitat o poziție oficială la Autoritatea Națională de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal (ANSPDCP). Potrivit răspunsului primit, o persoană fizică nu trebuie să respecte regulamentul GDPR atunci când își montează o cameră video în propria mașină pentru a surprinde eventualele incidente în trafic în care sunt implicate, în ideea de a-și dovedi nevinovăția.
ANSPDCP a explicat că o astfel de situație nu intră sub incidența GDPR, tocmai pentru că imaginile sunt folosite în scop personal, neavând legătură cu o activitate profesională sau comercială.
„În ceea ce privește situația în care, în traficul rutier, se utilizează o cameră montată în interiorul unui autoturism personal pentru a proba în fața autorităților statului (poliției) și ale asiguratorului eventualele incidente în trafic care ar putea să afecteze o persoană fizică, raportat la scopul declarat, apreciem că situația prezentată intră sub incidența dispozițiilor art. 2 alin. 2 lit. c) din Regulamentul general de protecția datelor”, a explicat ANSPDCP pentru Avocatnet.ro.
Articolul din GDPR menționat de ANSPDCP prevede că Regulamentul „nu se aplică prelucrării datelor cu caracter personal de către o persoană fizică în cadrul unei activități exclusiv personale sau domestice”.
Pe de altă parte, în momentul în care imaginile înregistrate sunt postate în spațiul public, pe rețelele de socializare sau alte site-uri web, șoferii trebuie să respecte legislația GDPR, în caz contrar riscând amenzi drastice. Astfel, fețele persoanelor, ca și numerele de înmatriculare și alte elemente care ar permite identificarea persoanelor din imagini trebuie blurate sau acoperite. În afară de sancțiunile impuse de legislația GDPR, cei care postează astfel de filmări trebuie să știe că persoanele filmate pot solicita daune în instanță.