ARO M461, supranumit „Zimbrul Carpaților”, este al treilea model produs la uzina din Câmpulung, acesta primind îmbunătățiri majore față de versiunile anterioare, realizată după modelul rusesc GAZ-69. Consumul lui M461 nu era deloc neglijabil, chiar dacă era mai mic decât al modelelor IMS-57 și IMS-59. Pentru că mulți au întrebat acest lucru, iată cât consumă, de fapt, bătrânul ARO M461.
Noul ARO M461 nu arăta foarte diferit în comparație cu predecesorii săi IMS-57 și IMS-59. Cu toate acestea, toate panourile de caroserie erau diferite, iar îmbunătățirea în plan vizual era evidentă. Șasiul era, de asemenea, reproiectat, ceea ce i-a permis să ofere caracteristici bune pentru vremea respectivă, răsplătite cu mai multe premii la concursuri internaționale de off-road.
Principala noutate adusă de modelul M461 era însă motorul de 2,5 litri pe benzină, care dezvolta 70 CP și permitea, în premieră, atingerea unei viteze maxime de 100 km/h. Cutia de viteze era una manuală cu patru trepte, în timp ce sistemul de tracțiune integrală era unul permanent – puntea față nu se putea decupla, așa cum se putea în cazul modelelor mai moderne din seria 24.
Nu mai puțin de 80.233 de mașini ARO M461 au fost fabricate între anii 1964 și 1975. Dintre acestea, peste jumătate (46.549 de unități) au mers la export, fiind apreciate în 32 de țări de pe patru continente.
De altfel, ARO M461 avea o reputație extrem de solidă, multe parcurgeau peste 100.000 km până la reparația capitală și unele exemplare se află și astăzi în exploatarea forțelor armate din diferite țări. În epocă, cererea de ARO M461 era atât de ridicată, încât s-a luat decizia extinderii uzinei de la Câmpulung pentru a putea crește capacitatea de producție. În prezent, uzina ARO nu mai există, povestea oprindu-se brusc în anul 2003, odată cu vânzarea uzinei către afaceristul John Perez, pentru fantastica sumă de 180.000 de dolari.
Consumul specificat al lui ARO M461, potrivit normativelor vremii, era de 17 litri la 100 de kilometri, în condițiile rulării cu viteză constantă, de 80 km/h. În condițiile unui rezervor standard cu o capacitate de 70 de litri, asta însemna o autonomie de circa 410 km, „not great, not terrible”, după cum sună o replică deja celebră din serialul HBO Cernobîl.
Exemplarele produse pentru armată dispuneau de un rezervor cu capacitate mărită (90 de litri), dar și de posibilitatea fixării a două canistre suplimentare de câte 20 de litri. Cu toate pline cu combustibil, un ARO M461 se putea deplasa pe o distanță de 760 de kilometri – asta presupunând că ar fi mers tot timpul pe teren drept, cu o viteză constantă de 80 km/h
În viața reală, consumul normat rămâne doar orientativ, pentru că fiecare șofer are stilul propriu, iar scenariile de exploatare erau cât se poate de diverse. Nu în ultimul rând, vorbim de un model cu carburator, ale cărui reglaje dădeau în mare măsură caracteristica de consum a mașinii. Cred că putem miza însă pe un consum conservator de circa 20 de litri la 100 de kilometri.
În off-road, desigur, astfel de valori se pot dubla sau chiar tripla destul de repede, iar odată cu trecerea anilor, exemplarele de ARO M461 pot avea chiar și cifre de consum mai mari. Cum glumea cineva pe un forum al pasionaților de ARO M461, este un model istoric, prin urmare este normal să aibă și un consum istoric.
În prezent, mașinile ARO sunt la fel de iubite de colecționari, ceea ce le face destul de greu de găsit pe piața de second-hand, dar și relativ scumpe. Recent, un ARO 243 din 1979 a fost scos la vânzare pe OLX la prețul de 12.000 de euro.