Cele 6 roţi ale roboţelului Curiosity încep să cedeze. Arată semne de bătrâneţe. Nu pentru că a mers foarte mult, ci pentru că e exploatat la temperaturi între 20 şi -125 de grade (iarna). Şi mai are o problemă, că solul este foarte dur şi fiecare pietricică şi stâncă alterează cauciucul. Rover-ul Curiosity s-a mişcat doar 16 km de când a călătorit 560 de mil. km distanţa Pământ – Marte (260 zile a durat călătoria).
Curiosity este atât de lent pentru că fiecare mişcare a lui necesită o linie diferită de program care face cel mai scurt drum NASA – Marte în 3 minute (când Marte e cel mai aproape de Terra). Dacă mai calculăm şi semnalul de întoarcere (o poză, o informaţie pentru următoarea mişcare), drumul cel mai scurt al unui semnal de mişcare are deja 6 minute.
Deşi are 1.000 de kg la solul nostru, pe Marte cântăreşte cu un sfert mai puţin din cauza (sau datorită) gravitaţei mai mici. Cea mai “găurită” roată e cea din mijloc, de pe partea stângă. În 2013, la un an după sosirea pe Marte, roţile erau deja mult mai uzate decât se aştepta NASA, motiv pentru care rover-ul Curiosity a început să meargă cu spatele ca să protejeze cele 19 nervuri de pe fiecare din cele 6 roţi de câte 50 cm diametru.
Iată că deşi roţile sunt poate cel mai simplu lucru de pe acest robot spectaculos şi ingenios, sunt în acelaşi timp cel mai vital pentru utilizarea lui. NASA consideră că în momentul în care numai 3 dintre nervuri sunt uzate puternic, gradul de uzură al cauciucului e deja de 60% în economia vieţii lui.