TOP 10 mituri false despre maşinile electrice

Iată argumentele lui Richard Canny date celor mai frecvente 10 puncte negative pe care detractorii le găsesc:

1. Poluarea se mută din oraş la sate

Fals: maşinile electrice sunt de până la 5 ori mai eficiente din punct de vedere energetic faţă de maşinile cu motoare cu ardere internă. Ar fi de preferat ca sursele de curent electric să nu fie centrale termoelectrice, dar, până se va ajunge la o generalizare a surselor regenerante de energie, maşinile electrice nu produc poluare în utilizare, iar bilanţul afectării mediului rămâne, per ansamblu, unul mult mai bun decât al maşinilor convenţionale.

2. Clienţii nu vor cumpăra niciodată o maşină cu autonomia mai mică de 300 km

Fals: temerile legate de autonomie dispar la scurt timp după ce şoferul se obişnuieşte cu utilizarea zilnică a maşinii. Este acelaşi principiu ca la încărarea telefonului mobil noaptea: se pune în priză seara, iar dimineaţa bateriile sunt încărcate. Mai nou, producătorii auto care fac maşini electrice propun soluţii de încărcare rapidă, în 10-15 minute bateriile fiind încărcate chiar şi până la 80%, ceea ce se traduce într-o autonomie suficientă, de până la 150 km într-o zi (o valoare mai mult decât rezonabilă pentru naveta cotidiană în majoritatea oraşelor lumii).

3. Bateriile nu rezistă în timp

Fals: bateriile pentru maşinile electrice sunt concepute pentru a rezista cel puţin 10 ani sau 160.000 km. Unele maşini Th!nk City care rulează acum în Europa se apropie de această limită de 10 ani, rezultatele urmând a fi analizate de ingineri pentru a putea concepe baterii litiu-ion mai bine adaptate utilizării reale.

4. Mai multe maşini electrice înseamnă mai multe centrale electrice, deci mai multă poluare

Fals: cantitatea de energie electrică utilizată în afara orelor de vârf în USA este suficientă pentru alimentarea a 79% dintre maşinile electrice aflate actualmente în uz! În cazul noilor maşini eletrice, problema principală va ţine de optimizarea procesului de încărcare a bateriilor – practic, cele câteva milioane de unităţi de stocare a energiei electrice (adică motoarele maşinilor electrice) vor contribui la stabilizarea reţelelor de distribuţie a energiei electrice şi echilibrarea cererii.

5. Litiul este o substanţă periculoasă pentru sănătate

Fals: litiul utilizat pentru bateriile maşinilor electrice este extras din lacurile secate din America de Sud şi din China, existând şi alte surse, dar mai scump de exploatat. Există în curs şi proiecte de extragere a litiului din apa de mare, dar nu trebuie uitat de reciclarea bateriilor litiu-ion, de unde se obţine un procent semnificativ din acest metal. Cel puţin pentru următorii 10 ani, nu este o problemă cu furnizarea acestui metal în industria auto – mai ales că există tehnologii experimentale pentru baterii care să utilizeze alte materiale decât litiul. Nu în ultimul rând, bateriile litiu-ion nu conţin metale grele toxice, cum se întâmplă cu bateriile pe bază de plumb sau cadmiu.

6. Să vedem mai întâi infrastructura pusă la punct…

Din experienţa de până acum, obţinută în oraşele europene unde circulă maşini electrice, mai întâi trebuie să existe un număr suficient de astfel de maşini, iar apoi poate fi implementată o infrastructură pentru încărcarea acestora. Altfel ar fi vorba, într-adevăr, de o risipă inutilă a resurselor. Din punctul nostru de vedere, crearea acestei infrastructuri face parte din politica ecologică de a încuraja publicul să treacă la utilizarea maşinilor electrice.

7. Maşinile electrice nu sunt sigure

Fals: maşinile electrice omologate pentru circulaţia pe drumurile publice respectă aceleaşi norme de securitatate ca orice altă maşină. De exemplu, Uniunea Europeană va introduce o nouă directivă privind standardele de securitate privind maşinile electrice – Th!nk City fiind primul model care este deja conform cu aceste noi standarde.

8. Tehnologia este prea complexă, deci prea scumpă

O maşină electrică modernă are în componenţă doar 5 piese principale în mişcare, faţă de un motor cu ardere internă, a cărui arhitectură este mult mai complexă, iar reglajele mai fine. Motorul electric nu necesită servisare regulată: nu trebuie făcut schimbul de ulei sau schimbat filtrul, ba chiar şi plăcuţele de frână rezistă de până la 3 ori mai mult decât în cazul unei maşini obişnuite. De exemplu, Th!nk City beneficiază de un sistem de recuperare a energiei la frânare, astfel încât plăcuţele de frână se schimbă doar la 65.000 km.

9. Încărcarea rapidă a bateriilor le uzează mult mai repede

Fals: noile baterii cu litiu, cu tehnologie prismatică, sunt concepute pentru a răspunde cerinţelor de încărcare rapidă. De exemplu, tehnologia EnerDel folosită pe Th!nk City presupune controlarea temperaturii bateriei în timpul încărcării – astfel, încărcarea până la maximum 80% din capacitate înseamnă, de fapt, o viaţă mai lungă a bateriei. Inginerii de la Th!nk preconizează că 95% din distanţa parcursă de maşinile electrice în viitor va fi ca rezultat al încărcării bateriilor în timpul nopţii, în afara orelor de vârf, când energia electrică este mai ieftină, iar reţeaua de alimentare nu este suprasolicitată. Staţiile de realimentare rapidă le vor fi de folos celor care parcurg mai mult de 150 km.

10. Maşinile cu propulsie hibridă plug-in reprezintă o soluţie mai bună

Fals: nu are sens să consumi energie transportând două sisteme de propulsie, din care unul (motorul termic) va fi utilizat foarte rar. Maşinile hibride plug-in (cu baterii reîncărcabile de la surse externe de energie) devin din ce în ce mai mari şi mai grele, în primul rând pentru satisfacerea familiilor numeroase. Ceea ce înseamnă costuri de producţie mai mari, dar şi preţ mai mare al maşinilor. Însă maşinile total electrice vor deveni în curând abordabile şi îşi vor dovedi eficacitatea atât în mediul urban, cât şi la drum lung.

Aveţi şi alte critici la adresa maşinilor electrice?