Scuterele nu mai sunt demult doar nişte vehicule rudimentare, ieftine şi insipide, care au doar rolul de a transporta din punctul A în puctul B cu minimum de efort şi costuri. Cererea s-a diversificat şi, ca urmare, au apărut din ce în ce mai multe tipuri de scutere, unele oferind un confort rar întâlnit în lumea vehiculelor cu două roţi. Implicit a crescut însă şi preţul, ajungându-se ca un maxiscuter să coste peste 6.000 Euro.
Ca şi în cazul autoturismelor, coreenii au sesizat cererea de vehicule la care se sacrifică eticheta, designul, dar şi nivelul tehnologic în favoarea unui preţ mai mic. Kymco a intrat pe piaţa europeană de scutere de mai bine de 10 ani. Demonstrând un nivel calitativ suficient la un preţ justificat, Kymco a scăpat de statutul de figurant pe scena moto europeană şi a trecut la stadiul de actor de eşalon secund. Pentru a accede la masa "greilor", coreenii aveau nevoie de modele noi, care, fără a renunţa la atuul preţului mai mic, să atace modele mai bine văzute. Primul care a convins a fost Dink, maxiscuterul cu motor mini. A venit apoi People, scuter cu roţi mari – copie fidelă a lui Aprilia Scarabeo, model care pe piaţa italiană a intrat în topul celor mai vândute 20 de vehicule pe două roţi.
În 2004, coreenii au prezentat Xciting, un maxi scuter de 500 cmc, care să concureze cu nume grele precum Aprilia Atlantic, Gilera Nexus sau japonezele Suzuki Burgman 400 sau Yamaha Majesty 400. Motorul monocilindric beneficia de o arhitectură modernă, cu distribuţie DOHC cu 4 supape şi răcire cu lichid, însă alimentarea se făcea printr-un carburator. Puterea oferită de acest agregat atingea maximul de 38,4 CP la 7.500 rpm, cu doi mai mult decât oferea la momentul respectiv propulsorul similar al italienilor de la Piaggio, cel care echipează atât X9 şi Gilerra Nexus, cât şi Aprilia Atlantic.
În 2006, din cauza adoptării normelor antipoluare Euro2, coreenii s-au văzut forţaţi să apeleze la un sistem de injecţie electronică şi la un sistem de evacuare catalizat. Valoarea înscrisă în dreptul puterii maxime nu s-a modificat. Cei aproape 40 de cai ajung la roata din spate prin intermediul unei transmisii automatice cu ambreiaj centrifugal şi variator prin curea. Cadrul din oţel nu este o capodoperă a ingineriei moderne, însă se achită de sarcini în mod onorabil, dacă plecăm de la premisa că Xciting este un scuter coreean şi nu un superbike italian. Ampatamentul de 1.590 mm favorizează confortul în detrimentul agilităţii, arhitectura generală a ciclisticii fiind una mai mult conservatoare. Suspensiile nu sunt chiar la nivelul la care ar putea concura cu cele ale clasei regine "maxi", Yamaha T-max, însă oferă un confort satisfăcător.
Trenul de rulare dispune de o roată de 15" pe faţă şi una de 14" pe spate, iar pentru frânare ne putem baza pe un sistem cu trei discuri generos dimensionate. Xciting este echipat cu o frână de parcare cu acţionare mecanică. Masa proprie a vehicului pregătit de drum este de 230 kg, nu tocmai atractiv pentru un începător, cu 15-25 kg mai mult decât modelele concurente. Xciting compensează prin şaua amplasată la o înălţime care să permită contactul ferm al picioarelor cu solul.
Pentru că în ultima vreme există o adevărată modă a versiunilor "R", şi Kymco a pregătit o versiune "vitaminizată". Scuterul cu steroizi nu oferă un plus de putere, dar vine echipat cu suspensii tarate pentru o conduită agresivă şi cu un sistem de frânare cu discuri dantelate. Mult mai vizibilă este schema cromatică agresivă. Xciting 500i R se oferă într-o singură combinaţie de culori: gri antracit. Etrierele şi siglele roşii condimentează aspectul agresiv, iar panoul de bord cu ceasuri albe aduce aminte de sportivele italiene cu patru roţi.
Cu un preţ mai mic decât al concurenţilor, dar şi cu un nivel tehnologic mai modest, Xciting 500i R ar putea fi, în lumea vehiculelor pe două roţi, un soi de Hyundai Coupe sau… măcar un KIA c’eed?!?!