6. Citroën DS, zeiţa franceză, 1955
Nu doar germanii reuşeau să atragă atenţia în marea de maşini americane îndrăzneţe. Titlul de cea mai inovatoare maşină din anii ’50, dacă nu din istorie, l-a preluat o berlină gândită şi creată de francezii de la Citroën, care au adus odată cu DS mai multe inovaţii în lumea auto, unele dintre ele ajungând pe maşinile de serie abia decenii mai târziu.
Pentru oamenii vremii, DS părea o „navă spaţială”. Versiunile ulterioare, cu faruri aerodinamice, arătau şi mai futurist
Rodul designerilor Bertoni şi Lefebvre, a fost probabil cel mai de succes model european premium al acelui deceniu – dar şi al celor două care i-au urmat (12.000 de comenzi în prima zi de salon auto, 1.45 milioane de exemplare produse în 20 de ani). Cu o caroserie aerodinamică, a fost prima maşină de serie cu discuri de frână, iar printre inovaţii aveam: suspensie hidropneumatică cu ajustare automată, direcţie servoasistată, transmisie semi-automată, pavilion din fibră de sticlă, ambreiaj şi transmisie hidraulică, suspensie independentă pe toate roţile, chiar şi faruri mobile care se îndreptau înspre direcţia de mers.
7. Chrysler (Ghia) Streamline X „Gilda”, 1955
Nu doar General Motors a încercat maşini bazate pe motoare cu reacţie, ci şi Chrysler, care a dus lucrurile chiar mai departe, cu prototipuri funcţionale. Streamline X, numit şi Gilda, după un celebru personaj de film, era o maşină proiectată de un designer de la carosierul Ghia, Giovanni Savonuzzi (despre care vom mai vorbi, genial om), gândită a adăposti sub capotă un motor-turbină.
Maşina asta ar levita, dacă ar putea. Am vedea-o oricând plutind deasupra străzilor unui oraş din 2115
Toate elementele aerodinamice duceau cu gândul la un avion de vânătoare, în conformitate cu pasiunea pentru viteză a unei epoci în care americanii credeau că totul se poate rezolva prin rapiditate: mâncare rapidă, şosele rapide, maşini rapide. Maşinile turbină nu au prins, dar vom vedea într-un articol viitor că cei de la Chrysler n-au renunţat chiar aşa repede la idee…
8. Buick Centurion, 1956
Deşi prin anii ‘70 Buick Centurion de serie era, de fapt, un model care folosea multe elemente deja prezente pe un LeSabre de serie, a mai existat un concept cu acelaşi nume cu două decenii înainte, care arăta senzaţional.
Niciodată n-au stat mai bine împreună roşul cu albul şi cu cromul. Nu?
Tot un jet car, era gândit totuşi ca o maşină de familie, în care te puteai vedea traversând America în mare viteză pe noile autostrăzi aflate încă în construcţie. Avea, printre altele, şi o cameră video de marşarier, prima din istoria auto (fără a fi fost, însă, funcţională, deşi în bord se afla un mic televizor). Concept preluat mai târziu de către producătorii japonezi, abia în 1991…
9. Chevrolet Corvette SS, 1957
Lansată în 1953, Chevrolet Corvette urma să devină rapid maşina preferată de americanii pasionaţi de viteză. Dar un prototip anume din această perioadă, creat în 1957, merită intrarea în acest top de maşini extravagante. E vorba de Corvette SS, un model conceput pentru a concura în marile curse ale vremii.
Cu o figură de rechin, incredibila maşinărie reuşea să sperie ceilalţi producători, care s-au grăbit să interzică participarea maşinilor „de fabrică” la cursele de anduranţă
SS avea un corp din magneziu şi cântărea doar 840 de kilograme. Nici nu-i de mirare că motorul de 307 CP reuşea să scoată nişte timpi năucitori pe circuitul de la Sebring, însuşi Fangio dorind să o testeze, cu un rezultat fenomenal: 3:27.4, cu câteva secunde mai rapidă decât orice altă maşină, şi asta deşi se urcase pentru prima dată la volanul ei!
10. Cadillac Cyclone, 1959
În fine, Cyclone, un concept gândit de Cadillac, ducea ideea de jet car la extrem. Nu doar că arăta deja ca o navă spaţială, dar avea şi câteva elemente de negăsit pe alte maşini: evacuarea era chiar în faţa roţilor frontale, avea un radar care era integrat unui sistem de evitare a accidentelor, cu senzori montaţi în cele două conuri din partea frontală a maşinii (avertiza şoferul de apropierea unui obstacol, similar senzorilor de parcare de azi), avea o transmisie automată montată pe puntea spate, habitaclul de două locuri era acoperit cu un pavilion transparent tratat contra radiaţiilor ultraviolete, iar uşile pasagerilor se deschideau printr-o simplă apăsare de buton, apoi erau culisate pentru a se putea ieşi şi intra cu uşurinţă din maşină…
Portiere culisante. Au reapărut abia după decenii. Şi nu pe cabriolete.
Este unul dintre primele concepte cu climatizare automată (încălzire/răcire), dar mai integra şi un sistem de interfon, prin care cei din interiorul maşinii puteau vorbi cu cei din afara ei fără a mai deschide geamurile. Sau cupola, în fine… Să mai amintim de motorul de 325 de cai-putere şi de suspensia pneumatică?
Anii ’50 se terminau, aşadar, pe o notă extrem de înaltă. Omenirea se afla în cursa spaţială, avioanele se îmbunătăţeau dramatic de la un an la altul, iar viitorul părea rezervat maşinilor cu funcţii similare avioanelor cu reacţie. Dar anii ’60 au adus cu totul altceva, după cum vom vedea în viitorul articol de istorie auto rezervată celor mai îndrăzneţe maşini create în secolul trecut.
Nu rata galeria foto, dar nici articolul precedent, despre maşinile anilor 20-40.
Va urma…