Imperia GP este cea mai nouă maşină sport cu origini belgiene, care propune un sistem de propulsie hibridă şi care nu este înrudită cu nemţoaica Wiesmann GT, deşi cele două maşini arată similar.
De fapt, Imperia a fost o marcă auto din Belgia care a produs maşini în prima jumătate a secolului al XX-lea, după care a intrat în anonimat. 50 de ani mai târziu, firma a fost cumpărată pentru doar 400 de euro de către compania Green Propulsion, care şi-a propus să construiască o maşină sport hibridă. Şi iată că au reuşit.
Imperia GP a fost desenată de către belgianul Denis Stevens, care a ales o grilă a radiatorului verticală şi aripi laterale inspirate din maşinile de epocă, în timp ce interiorul are parte de foarte multe linii curbe, precum şi de instrumente de bord analogice, care continuă tema de inspiraţie retro.
Sistemul de propulsie, care a fost dezvoltat de Green Propulsion, combină un motor turbo pe benzină de 1,6 litri de provenienţă BMW/PSA, care produce 200 CP şi 260 Nm, cu un motor electric care dezvoltă 150 CP şi un cuplu de 350 Nm. Aceste valori se traduc într-un sprint de la zero până la 100 km/h în şase secunde în modul exclusiv electric şi în patru secunde în modul hibrid.
Viteza maximă este limitată la 216 km/h pentru a evita descărcarea totală a bateriilor. Că tot a venit vorba despre baterii, maşina are un set cu o capacitate de 11 kWh, care, cel puţin teoretic, oferă o autonomie maximă de 60 km în modul exclusiv electric şi pot fi încărcate în patru ore şi jumătate, ceea ce înseamnă că avem de-a face cu o maşină hibridă plug-in.
Mai mult, cifrele oficiale arată că valoarea consumului mediu este de doar 1,9 l/100 km, în timp ce emisiile de dioxid de carbon sunt de 50 g/km.
Partea bună este că Imperia GP cântăreşte doar 1.200 kg, ceea ce ar trebui să însemne un comportament rutier cel puţin decent. Partea proastă este că primele exemplare ale maşinii vor costa 125.000 de euro fiecare, însă oficialii companiei belgiene au spus că vor lansa, în viitor, o versiune de bază, care va costa 95.000 de euro.
Belgienii vor să producă, la început, 100 de maşini pe an, însă scopul lor final e să construiască 200 de maşini anual.