Hervé Poulain este unul dintre acei oameni care, dacă n-ar fi existat, ar fi trebuit inventaţi. Pasionat de artă – licitaţiile sunt meseria lui – dar şi de cursele de maşini, Poulain este acel gen de om care, deşi n-a rămas celebru ca pilot de maşini de curse, lasă o moştenire formidabilă în urma sa.
În 1975, cursa de 24 de ore de la Le Mans avea aura de magie intactă – maşinile care concurau nu erau atât de îndepărtate de cele de serie aşa cum se întâmplă acum, iar piloţii veneau din cele mai diverse medii, fără să aibă nevoie de sponsori uriaşi în spate. Sportivitatea pură, cu alte cuvinte, aşa cum ar fi trebuit să rămână, poate. Iar printre nebunii care voiau să se arunce pe circuitul de 24 de ore se număra şi Hervé Poulain, cu al său BMW 3.0 CSL. Numai că Poulain era, aşa cum am spus, pasionat şi de artă.
Primul BMW Art Car a concurat doar 7 ore la Le Mans, ieşind din cursă după defectarea arborelui de transmisie
Aşa că, ce putea fi mai formidabil decât să-l roage pe bunul său prieten Alexander Calder să-i picteze maşina, transformând-o într-o operă de artă?
Calder, alături de primul BMW Art Car din istorie. În spate, una dintre sculpturile sale mobile care l-au făcut celebru
Calder era foarte în vârstă, aflându-se la capătul unei cariere fenomenale ca sculptor inovator, dar se amuzase în ultimii ani pictând două avioane (un Douglas DC-8-62 şi un Boeing 727-291) pentru o companie aeriană, aşa că Poulain s-a gândit la el atunci când i-a venit ideea să-şi picteze maşina de curse. N-a câştigat cursa, dar maşina a rămas în istorie ca fiind primul BMW Art Car.
BMW-ul lui Frank Stella, minimalist până în pânzele albe (1976)
BMW-ul lui Roy Lichtenstein, parcă ieşit din benzile desenate! (1977)
Cum popularitatea acestor BMW-uri pictate de mari artişti creştea, în 1979 însuşi Andy Warhol a mângâiat cu pensulele sale caroseria unui BMW M1 de Grupa 4, care a concurat, la fel ca toate maşinile de dinaintea sa, pe circuitul de la Le Mans. Dacă ceilalţi artişti se antrenaseră mai întâi pe modele la scară redusă, Warhol a pictat direct maşina, în doar 23 de minute… Poate din această cauză, M1-ul nu arată la fel de spectaculos precum celelalte Art Car-uri BMW, dar datorită celebrităţii artistului, este probabil şi cea mai scumpă. Ideea de bază a fost redarea vitezei pe maşină, la fel ca în viaţa reală: culorile sunt blurate pentru a-ţi da iluzia că maşina trece pe lângă tine în viteză, deşi stă pe loc.
10.000 de dolari? Sigur că da…
Acum, ca să fim răutăcioşi, ar merita să menţionăm că, atunci când nu picta maşini şi nu-i făcea portrete lui Marilyn Monroe, Warhol obţinea 10.000 de dolari pe o pictură cu o conservă de supă. Tatăl tuturor hipsterilor a fost suficient de pasionat de maşinile iconice astfel încât ultimul său tablou, la care încă lucra, să fie celebrul Cars, comandat de Mercedes-Benz în 1986…
Dacă pare că s-a aruncat cu vopsea pe maşină, e din cauză că exact aşa a fost pictată maşina asta. Warhol style
M1-ul pictat de el urma să concureze, cum altfel, tot la Le Mans, echipajul format din Poulain şi alţi doi piloţi obţinând locul doi în clasă şi locul şase la general.
Acestea au fost maşinile de curse – opere de artă cu care a concurat nebunaticul francez în anii ’70. Dar moştenirea lui abia prindea contur, pentru că în 1982 BMW îl angaja pe Ernst Fuchs să picteze un BMW 635 CSi de serie, pentru a-l expune ca operă de artă în galeria BMW din Munchen. Este prima maşină care nu a participat la nicio cursă auto, ea fiind urmată de un alt BMW 635 CSi, model 1986, pictat de Robert Rauschenberg. Nici această maşină nu a concurat vreodată, deja BMW punând mai degrabă accentul pe arta pură, decât pe exprimarea ei în cursele de maşini.
Flăcări pe capota unui motor care abia dacă a fost pornit vreodată… Ernst Fuchs, 1982, BMW 635 CSi
Din fericire, modelul următor, un BMW M3 de Grupa A pictat în 1987de artistul australian Michael Jagamara Nelson a concurat în AMSCAR şi a şi câştigat campionatul australian, cu Tony Longhurst la volan. Nu doar atât, dar maşina a fost pilotată şi în sezonul 1988!
Pentru australieni, arta trebuie să se afle în mişcare, nu la muzeu. M3 de Grupa A, Michael Jagamara, 1989
Următoarea Art-Car BMW a participat şi ea în cursele auto, poate tocmai pentru că era pictate tot de un artist australian: Ken Done. Aflat la cealaltă extremă a spectrului artistic australian, Done a realizat o operă de artă psihedelică care celebra bucuria de a trăi specifică australienilor, cu plajele lor şi cu cerul însorit. Maşina, un M3 de Grupa A, a câştigat grupa A în 1987 în Australia, concurând o cursă şi în 1988, dar fiind retrasă pentru a fi apoi expusă ca parte a colecţiei de Art Cars.
Veselie mare pe maşina australianului… BMW M3 de Grupa A, 1989
Aici s-a oprit pentru o perioadă şi istoria Art Car-urilor legate de cursele reale de maşini. Următoarele piese au fost gândite strict ca opere de artă statice – Matazo Kayama şi al său BMW 535i din 1990 pictat cu tehnici delicate japoneze, César Manrique cu al său BMW 730i spaniol din acelaşi an, A. R. Penck cu al său BMW Z1 din 1991 cât se poate de german, sau Esther Mahlangu cu al său BMW 525i african din acelaşi an, toţi au creat picturi pe maşini gândite de la început pentru a fi admirate în galeriile de artă. Nici piesele create de italianul Sandro Chia în 1992 (prototip Seria 3 Racing) şi de David Hockney în 1995 (BMW 850 CSi) nu au concurat niciodată, fiind doar exemplare închinate ideii de interacţiune între om şi maşină.
Creaţia lui Cesar Manrique ne aduce aminte de Barcelona…
Poate cea mai ieşită din comun maşină din această colecţie a fost creaţia din 1999 a lui Jenny Holzer: un BMW V12 LMR pregătit pentru Le Mans şi umplut de mesaje care mai de care mai subversiv. Dacă ceilalţi artişti aleseseră pictura ca formă de expresie, Holzer a ales textul. Pe maşină poţi citi următoarele vorbe de duh.
Protect me from what I want
The unattainable is unvariably attractive
You are so complex you don’t respond to danger
Lack of charisma can be fatal
Monomania is a prerequisite of success
Urge will save us now that sex won’t?
Prototipul a făcut un tur de circuit la Le Mans în mai 1999, participând la calificări. De altfel, un alt BMW V12 LMR a şi câştigat cursa în acel an, fiind singura dată când BMW a fost campion pe acest circuit.
Urmtărul Art-Car a fost dedicat din nou doar galeriilor de artă. În 2007, Olafur Eliasson dezvăluia proiectul său numit H2R, bazat pe un prototip BMW cu propulsie pe hidrogen, o maşinărie futuristă care nu doar că stabilea recorduri de viteză, dar şi sublinia caracterul ecologic al noilor sisteme de propulsie.
Încearcă să mergi pe circuit cu asta! Dedesubt se află şasiul unei maşini reale, cu propulsie pe hidrogen
În fine, în 2010, pentru a aniversa 35 de ani de la primul Art Car, era lansat M3 GT2-ul lui Jeff Koons, cu un exterior gândit şi proiectat pe computer. Nu a fost vorba din nou doar de o piesă de muzeu, pentru că acest M3 a participat la cursa de la Le Mans din acel an, fiind nevoită să se retragă destul de devreme, dar trecând prin ceea ce ar trebui, de fapt, să treacă fiecare operă de artă transpusă pe un BMW: focul curselor de maşini, cele care l-au inspirat acum aproape 40 de ani pe francezul Hervé Poulain să pornească întreaga această nebunie.
Pe circuit, acolo unde ar trebui să facă măcar o tură fiecare BMW Art Car
Vom vedea un nou Art Car în 2015, la aniversarea a 40 de ani de la prima creaţie de acest gen? Rămâne de văzut. Cert este că marii artişti contemporani ar avea ce să picteze, iar noi ne-am bucura ca această linie formidabilă de opere de artă să continue…