www.buhnici.ro – informaţie gratis
despre lucrurile care
contează
Atât s-au pierdut în modul silenţios de prin octombrie încoace
pe şantierele de drumuri ale patriei. Suficient cât pentru o
autostradă de 50 de kilometri făcută de la zero între Bucureşti şi
Ploieşti, destul pentru toate mamele în concediu maternal… Destul
cât să mă înfurie pe impotenţa mamelucilor care i-au pierdut.
Vorbim despre fonduri europene ISPA, adică de preaderare.
Preaderare, adică bani disponibili înainte să ajungem noi în UE la
1 ianuarie 2007. Termenul limită era aşadar acum patru ani cu o
perioadă de graţie de încă trei ani!! După şapte, opt ani în care
ne-am bătut joc de timp, Europa a spus săptămânile trecute „stop
joc” şi nu mai achită facturile. Grosul banilor pierduţi sunt pe
vreo două drumuri naţionale şi calea ferata de la Bucureşti la
Constanţa.
De unde credeţi că va fi acoperită gaura? Că lucrările sunt în
derulare şi trebuie date gata… Aţi ghicit! Vor veni de la bugetul
de stat, adică din buzunarele noastre. Aşadar pierderea este dublă.
După ce nu i-am luat iniţial gratis de la UE, îi vom plăti oricum
ca să terminăm şantierele. Rămân sub semnul întrebării şi banii
pentru autostrada Deva-Orăştie pe care tocmai au contractat-o şi,
dacă nu o finalizăm până la sfârşitul lui 2012, mai pierdem vreo
200 de milioane.
Şi încă nu am vorbit de fondurile post-aderare, adică POS-T
(Programul Operaţional Sectorial – Transporturi). Adică banii pe
care Bruxelles-ul ni-i dă ca să ajungem din urmă civilizaţia. Vreo
4,5 miliarde de euro. Multe zeci de tone de bani… Cât credeţi că
am tras din ei?
Deşi ne sunt disponibili de trei ani, am încasat 1% şi aşteptăm
decontul pentru următorul procent, vreo 240 de milioane de euro.
Există un termen limită şi aici. 2013 plus doi ani de graţie dacă
demonstrăm că am lucrat serios şi ne-am lungit din cauze
obiective.
Cât credeţi că o să încasăm până în 2013? Eu nu pun pariu nici
pe jumătate. Responsabilii de fonduri europene din ministerul
transporturilor vorbesc cu voce scăzută despre cel mult 85-90%.
Admit aşadar încă o gaură de cel puţin jumătate de miliard.
Să recapitulăm. 200 de milioane pierduţi clar şi încă 500 care
urmează sigur peste doi ani. Nici un vinovat! Cum s-a ajuns aici,
în
următorul editorial…