Problema parcării pe trotuare
www.buhnici.ro – Informaţie gratis despre lucruri care costă
Din păcate, iubirea în exces se transformă rapid într-o problemă, chiar o obsesie. Şi aici, din nou noi, românii "excelăm". Nu mă gândesc acum la scandalurile din trafic cu pumni, picioare, bâte şi uneori pistoale… Deşi acestea sunt extremele şi exagerările cele mai periculoase, după mine cel mai grav lucru nu se întâmplă pe bulevard, ci pe trotuar.
Aşa că am să vă propun un experiment. Dacă sunteţi şofer, puneţi-vă pentru următorul minut în pielea pietonului atunci când încercaţi să parcaţi. Ştiu că în Bucureşti, ca de altfel în majoritatea oraşelor mari de la noi, se bat 30 de maşini pe un loc de parcare. Mai ştim cât de prost amenajate sunt şi cele disponibile.
Însă… nu ai vrea să fii părintele unui copil într-un cărucior pe trotuarele din oraş. Ce să mai vorbim de handicapaţi? Maşinile care ocupă cu totul tocmai spaţiile destinate pietonilor te obligă la un slalom mai periculos decât coborârea de la Kitzbuehl.
Aşa ajungi să cobori în stradă printre maşini şi să devii "un pieton care traversase prin loc nepermis". Aşa ajungem să ne condamnăm copiii la plimbări scurte prin parc, la sfârşit de săptămână, iar în rest la transportul cu şi mai multe maşini, care aglomerează şi mai mult traficul. Aşa am ajuns ca, în Bucureşti, noţiunea de părinte să depindă de cea de conducător auto. Nu e normal…
Îl ascultam zilele trecute pe un englez sfătos, responsabil cu dezvoltarea urbană în Primăria Londrei, care ne spunea că nu a mai văzut aşa ceva nicăieri în capitalele Europei. Adică să permiţi accesul nerestricţionat al tuturor maşinilor în centrul oraşului. Mai spunea că primul lucru pe care trebuie să îl facem este să scoatem maşinile de pe trotuare. Să îi lăsăm pe oameni să meargă pe jos. Şi să facem loc autobuzelor şi troleibuzelor. Şi să punem taxe pe accesul în centru.
Gata, pun pariu că de pe acum vi s-a zbârlit părul. Dar staţi o clipă şi gândiţi-vă la viitor. Cu siguranţă nu putem încăpea cu toţii la volan, în centru. Un român din cinci are o maşină. Ceilalţi au de gând să îşi ia curând. Nu prea mai sună interesant să ai maşină în oraş, nu-i aşa? Dar de mişcat trebuie să ne mişcăm. La serviciu, la muncă, la şcoală, la spital. Şi sigur nu vrem să ne creştem copiii pe bancheta maşinii.
Aşa că haideţi să ne eliberăm trotuarele.