Ne furăm singuri căciula
De ce suntem în rahat? Ne-am învăţat de prin 2005-2006 să
consumăm mai mult decât ne permitem. Adică am luat credite cu
buletinul sau pentru imobiliare exagerat de scumpe când euro era
ieftin. Acum nu ne mai permitem să le achităm că s-a scumpit euro
şi ne-au scăzut lefurile. Unora dintre noi…
Ne-am obişnuit prea repede cu binele şi am crezut că o să ţină.
Băncile la fel, aşa că ne călăresc cu dobânzi şi comisioane
nesimţite.
Pesediştii şi apoi peneliştii împreună cu pedeliştii
(udemeriştii au fost şi ei acolo de fiecare dată) au pornit
economia cu cota unică. Au venit după aceea, o dată cu aderarea la
UE, speculanţii deghizaţi în investitori imobiliari.
Ăştia au cumpărat terenuri şi case foarte ieftin după care le-au
revândut între ei rapid ca să crească forţat preţul. Se numeşte
bulă imobiliară şmecheria. Românii au crezut că terenurile lor
chiar valorează de o sută de ori mai mult peste noapte. Că doar
procii zboară la noi. Au cumpărat şi au vândut, apoi au luat
credite să le răscumpere terenurile străinilor. Ăştia şi-au luat
banii şi au plecat. Noi am rămas datori la bănci pe viaţă.
Americanii au trântit apoi planeta cu băncile şi fondurile
financiare perverse. Noi eram deja săraci, dar la noi se poate
oricând şi mai jos. Mai ales când le dai bani tuturor fără să
încasezi la buget. Ne-am obişnuit de pe vremea lui Ceau să ni se
dea.
18 milioane de oameni primesc servicii medicale gratuite. Doar
patru milioane şi jumătate de români cu carte de muncă susţin
sistemul. Eu personal duc după mine (a se citi că sunt asistaţi din
taxele încasate din leafa mea) vreo 20 de pensionari pe caz de
boală ipohondră, asistaţi cu venit minim garantat, cărora le e lene
să muncească măcar cu ziua, mame în concediu cu indemnizaţie mişto,
umflată pe ştatul de plată, pensionari pe legi speciale, care
primeau zeci de milioane pe lună.
De unde atâta?
O să sară cu gura pe mine cei care le plâng de milă putorilor.
Să vă spun că părinţii mei se spetesc pe câmp primăvara, vara şi
toamna pentru că ţiganii asistaţi nu vor să dea la sapă pentru mai
puţin de 100 de lei plus trei mese, băutură, ţigări şi o găleată de
cartofi la sfârşitul zilei.
De toate astea o freacă plini de tupeu, pentru că oricum alţii
nu vin. Şi dacă nu le dai, nu mai vin la tine… Se bazează pe
alocaţiile progeniturilor şi ajutorul social de la primărie. Adică
sunt finanţaţi din banii mei, ca să îşi bată joc de muncă şi de
părinţii mei.
Habar nu avem că ne furăm zilnic căciula. Cei de la putere se
trag de părul din cap să scoată economia pe plus ca să nu piardă
următoarele alegeri. Trebuie să taie unde nu mai sunt bani, dar le
e frică de votul negativ. A fost nevoie să vină Băsescu la Guvern
să le dea curaj. Nu îi remaniază până în 2012 dacă fac ce trebuie,
aşa le-a spus. Udemeriştii fac oricum opoziţie şi la putere. Oricum
vor bate palma cu oricine care vine.
Ar putea să repare ţara în câteva luni, dar nu au curaj şi nici
nu vor să facă ce trebuie, cei de la putere.
Indivizii care fac evaziune fiscală cu cereale, intermediarii de
energie şi angajatorii la negru ocupă două treimi din economie. Au
putere şi numere de telefon la care miniştrii răspund în poziţia de
drepţi. Nu îi poţi opri. Nimeni nu poate.
Deşi cota unică de impozitare este 16%, statul strânge doar 6%
din banii care circulă. Restul e furt. Din TVA se încasează doar
9%. Doar oraşele mari respectă parţial regulile. Grosul ţării
funcţionează la negru, cu ziua, la mica înţelegere. Toţi furăm,
ciupim şi apoi ne smiorcăim. Să ni se dea. De aceea guvernul
măreşte taxele. Ca să mai strângă de la cei care plătesc. Restul
care fură, oricum nu vor plăti nimic în plus.
De ce plătim taxe? De ce ar trebui să le plătim? Taxele presupun
un serviciu pe care statul ţi-l face. Vrei să fii păzit, tratat,
judecat, educat? Plăteşti. Nu plăteşti, nu primeşti. La noi
primeşti, dar de rahat.
Nu am mai fost la spital pentru mine de doi ani. Mi-e jenă şi
târşă să stau la cozi, să fiu umilit şi să dau şpagă. Amân de un an
un ecograf pe care cred că o să îl fac până la urmă într-o
policlinică privată. Deşi dau mii de lei pe an la stat pentru CAS
şi alte taxe.
5,3 milioane de bătrâni merită pensii mai mari. Dar cine ar
trebui să le plătească? Tot eu şi restul de 4,5 milioane care sunt
cu taxele la zi? Chiar şi aşa, banii nu ajung.
Când nu ai bani, strângi cureaua. Noi împrumutăm ca să nu lăsăm
să moară de foame milioane de asistaţi. De aceea luăm miliarde cu
dobândă de la FMI şi UE. Apoi luăm alte credite ca să plătim
ratele. Luăm bani ca să dăm pensii şi salarii pentru bugetari.
Adică ne ducem la vale cu premeditare.
Când iei bani împrumut ca să cheltuieşti, e clar că te
prăbuşeşti. E ca şi cum la firma ta ai lua credit ca să dai salarii
mai mari. Păi şi din ce bani mai investeşti? Ca să ai bani şi luna
viitoare, trebuie să iei materie primă şi să faci un produs care să
se vândă. Adică să produci ceva mai valoros decât marfa brută. Iei
o bucată de ţesătură cu 10 lei metrul pătrat şi faci o cămaşă de 50
de lei. Din diferenţa de 40 de lei firma plăteşte salarii, taxe,
utilaje, impozite şi aduce un mic profit.
La scară mare, ţara trebuie să facă chestii mari. Drumuri,
autostrăzi, blocuri, şcoli. Când băgăm fonduri în astfel de
construcţii, adică în infrastructură, aproape toţi banii se întorc
la buget prin salariile muncitorilor impozitate, taxe, TVA la
materialele folosite, etc. Per ansamblu, ţara se dezvoltă.
Autostrăzile şi căile ferate aduc trafic de marfă mai ieftin,
turişti, care acum nu vin la noi de frica gropilor şi tot aşa.
Sunt lucruri banale, pe care străinii le-au învăţat de mult. Noi
încă ne mai prostim de-a capitalismul cotârcit cu lenea
comunismului. E ora 20:00 şi mă opresc ca să plec acasa. Sunt în
picioare de la ora 7. Mie nu mi-a pus nimeni niciodată o pilă la
angajare, însă şefii nu mi-ar tolera lenea ca la stat. Ce ironie.
La stat… de pomană… Muncesc din liceu şi mi-am pus pielea la
bătaie ca să ajung aici.
Vrei şi tu un salariu ca al meu? Atunci încetează să
mergi la serviciu şi pleacă la muncă!