Lecţiile accidentului lui Şerban Huidu

Mercedes-ul ML 320 CDI este o maşină sigură în limitele legilor fizicii. Aşa scrie în manualele automobilelor. Sistemele de siguranţă, care ar fi trebuit să funcţioneze în momentul accidentului, sunt cele care lucrează strict prin intermediul roţilor. Mă refer la frâne şi tracţiune.

Vorbim despre ABS, adică sistemul de prevenire a blocării roţilor, distribuţia forţei de frânare, asistenţa la frânarea de urgenţă şi controlul tracţiunii, integrate toate în ESP, adică sistemul de control al stabilităţii. Destul cu chineza. ESP-ul nu ar fi trebuit să aibă nici o problemă să menţină roţile pe traiectorie. Cu două condiţii: roţile şi viteza să fie cele potrivite pentru drum şi vreme.

Mercedes-urile sunt renumite pentru confort şi felul în care „maschează” viteza. Ultima amendă de viteză am luat-o acum doi ani pentru că pur şi simplu nu mi-am dat seama cum am ajuns la 130 la oră în afara localităţii. Noroc că era vară. Cel mai probabil, expertiza tehnică ne va spune că Şerban Huidu depăşise viteza legală. Dar nu asta e cea mai mare problemă.

O ştiu pe propria piele. Poţi să ai cea mai sofisticată maşină pe alunecuş. Cu cât e mai mare, cu atât e mai greu de controlat, indiferent de tracţiunea integrală care nu mai poate face nimic când roţile nu pot executa comenzile calculatorului. La aproape două tone cât cântăreşte ML-ul, ar fi derapat în curbă şi la viteze mai mici după ce asfaltul s-a acoperit cu lapoviţă. Anvelopele late, de vară, devin tălpi de sanie la 3 grade cum erau duminică. Se întăresc şi pierd aderenţa.

DIncolo de deontologii care despică firul în 444 la televizor, eu văd trei lecţii scurte de învăţat aici:

1. Nu fi criminal! Foloseşte anvelope de iarnă, iarna. Nu există anvelope de vară care să te poată salva din aşa ceva.

2. Nu te baza pe maşină. Siguranţa pe care o oferă teoretic este o iluzie care e suficient să dea eroare o singură dată.

3. Nu mă interesează cine era la volan. Maşina care a derapat avea şofer. Indiferent cum îl cheamă, este responsabil de trei morţi. Şoferul este om şi este supus greşelii. Greşeala de moarte se pedepseşte (*). Pedeapsa preîntâmpină alte tragedii similare prin puterea exemplului şi coerciţie.

(*) art. 178 Cod. penal: „Uciderea din culpă a unei persoane se pedepseşte cu închisoare de la 1 la 5 ani. Uciderea din culpă ca urmare a nerespectării dispoziţiilor legale ori a măsurilor de prevedere pentru exerciţiul unei funcţii sau meserii, ori pentru efectuarea unei anume activitaţi, se pedepseşte cu închisoare da la 2 la 7 ani.”

P.S.

I-am purtat mereu o simpatie amicală lui Şerban, cu care am vorbit în mai multe rânduri. Nu am nimic personal cu el, deşi am apărut de vreo câteva ori în emisiunea sa. Ba chiar mi-a luat partea când am fost arestat la bulgari. Greşeala lui este însă de acum de competenţa unor instanţe nu doar lumeşti. Îi doresc să găsească puterea să îşi asume vina şi să îşi ducă până la capăt crucea.

Dumnezeu să îi odihnească pe cei trei morţi din accidentul de ieri şi pe restul de 2.200 care au murit până acum anul acesta pe drumurile României.