Editorial Nono Semen: Taxime-TRIST
Da, recunosc, nu pot să mă ascund, am boală pe ei. Nu pe toţi, doar pe unii dintre ei. Precizarea că doar pe o parte dintre ei am pata pusă e necesară din mai multe motive. Cel mai important e acela că, din câte mă cunosc, nu generalizez niciodată aiurea şi încă unul ar fi că mereu, chiar şi în cele mai dubioase medii, poţi întâlni tipi nostimi şi de treabă. Chiar şi taximetrişti, pentru că, da, doamnelor şi domnilor, azi am boală pe ei. Pe unii dintre ei…:).
Nu pe cel care întreabă politicos dacă poate coborî geamul mai mult sau dacă poate asculta şi el muzică pe durata cursei şi nici pe cel care, aşa cum s-a întâmplat recent, mi-a mulţumit că l-am ales pe el din roiul de maşini galbene din faţa clubului la cinci dimineaţa şi cu ocazia asta şi-a făcut norma. Nu, pe ei îi respect şi le las de fiecare dată bacşiş baban, pentru că, să recunoaştem, tarifele sunt mici în Bucureşti.
Circul destul de rar cu taxiul, atunci când ştiu că seara se încheie cu ceva într-un pahar sau când urmează un „aeroport”. Cred însă că, undeva, cineva se joacă cu mine şi-mi trimite câte un tâmpit ca să-mi testeze limitele. Am lipici la cei mai idioţi taximetrişti, crede-mă, ştiu ce vorbesc! Nu cred că sunt aşa de mulţi, dar toţi vor să mă plimbe pe mine!
Nu demult l-am pus pe unu’ să tragă pe dreapta, i-am plătit cât aveam până acolo, deşi nu merita, şi am chemat altă maşină de la o altă companie. Cercopitecul se ofticase că îl rugasem să facem o oprire de cinci minute, pe banii mei (!), ca să-mi iau un sandviş de la Mc. Motivul? El se grăbea să ajungă acasă şi, oricum, nu-i plăcea zona în care urma să mergem, pentru că nu era sigur că mai prinde cursa şi înapoi (!!). Vorbesc de taxi chemat prin telefon, la comandă, cum zic ei, de la o companie mare.
Am boală pe ăla care-şi aprinde ţigara fără să întrebe sau care întreabă sarcastic după ce-o aprinde: „Vă deranjează, domnu’?”. Am boală pe ăia care înjură traficul cu tine în maşină, pe cei care vorbesc la telefon fără handsfree în timpul cursei plătite de tine şi se mai şi ceartă cu ăla cu care vorbeşte, pe ăia care nu semnalizează NICIODATĂ, pentru că, vara, membrul superior stâng atârnă invariabil până la umăr, inert, pe fereastră.
Şi am boală pe companiile de taximetre care colaborează cu tot felul de astfel de maimuţe, unele cu intens parfum penal, fără să le impună nicio disciplină. Pe asta o ştiu, simpatic şi ironic nu?, de la un taximetrist: cică l-a oprit poliţia pe unu’ care făcea taximetrie de mulţi ani, dar surprizăăăă: tipul nu avusese permis de conducere NICIODATĂ!!! Eeee, un fleac: au uitat să-l întrebe de permis.
L-or fi pus totuşi să arate unghiile şi batistuţa…:)