Dacia Duster din perspectiva de marketing
În contextul marketingului, un război al
prețurilor este exact lucrul pe care nici un constructor mare nu
și-l dorește, pe termen lung. Dacă se manifestă prin șarje
succesive, va duce la scăderea generală a prețurilor și înghețarea
cotelor de piață. Astfel singurul mod de a lovi , nu este de a
contraataca cu repoziționarea produselor existente și a le diminua
prestigiul, ci prin introducerea gamelor noi, așa numitele „fighter
brands”.
Dacia Duster este o astfel de ofensivă pe care Renault o aruncă
în teritoriile în care SUV-urile ieftine sunt la mare căutare. Este
un model fără tradiție și fără prestigiu pe care publicul îl va
cumpăra pentru ceea ce este, fără să se gândească că Nissan,
purtătorul cromozomilor crossover din grup, se pretează la a reduce
prețuri le și calitatea pentru a cuceri noi orizonturi.
De fapt Dacia Duster este un produs de marketing foarte bine
promovat. Anul trecut, pe vremea asta, Dacia încerca să ne
întipărească numele Duster în memorie printr-un
concept care nu avea nici o legătură cu produsul final și putea
să poarte orice siglă din lumea asta. Apoi s-a zvonit că nu se numi
Duster, după care acalmia s-a lăsat.
Dacia Duster și-a făcut apoi intrarea alături de un nume mare,
Alain Prost. Designul nu era nici pe departe cel spectaculos,
pe care conceptul îl insinua dar am înghițit gălușca, fiindu-ne
dintr-o dată mai simpatic doar pentru că stătea la dreapta
„Profesorului”. În Trophee Andros nu putem spune că a concurat
Dacia Duster, ci putem spune că a fost un Megane Trophy, cu patru
roți viratoare și integrală înghesuit sub o caroserie de Duster.
Dar repetarea numelui și defilarea siluetei, plus asocierea cu
numele Prost, plus o fărâmă de mândrie națională pe deasupra ne-a
crescut capitalul de simpatie pentru acest model. Este exact
strategia de manual în cazul „fighter brands”: fă-ți produsul
acceptat, subminează prețurile adversarilor, încearcă să nu
asociezi prea mult marca principală pentru a nu îi deprecia
imaginea, dar direcționează banii în același buzunar, chiar dacă
îți vei canibaliza puțin anumite produse.
Sincer vorbind, soluțiile tehnice și cam toate componentele care
alcătuiesc Duster se regăseau în magazia Renault-Nissan, deci
costurile de dezvoltare au fost cât se poate de poate de reduse,
prin urmare premisa unui preț mic este atinsă. Motorizările sunt
Renault, sistemul de transmisie integrală este de la Nissan,
interiorul și platforma sunt a la Logan, iar exteriorul este de o
simplitate debordantă, folosindu-se astfel ingrediente vechi pentru
a se crea un model pseudo-nou.
Nu suntem încă în măsură să îl judecăm obiectiv în privința
capacităților de tot-teren, cert este că î privința prețurilor
tinde să devină primul crossover low cost emblematic, iar prin
folosirea soluțiilor tehnice deja rodate – dacă au fost aplicate
corect, desigur – Duster se anunță și un „măgăruș” fiabil. Punct
ochit, punct lovit Renault Nissan.