Cum sună un Black Friday auto?

Cu vreo două săptămâni în urmă, aspiratorul cumpărat acum doi ani de la un magazin online şi-a dat brusc obştescul sfârşit, lăsându-mă cu doar jumătate din casă aspirată. De reparat utilajul, nici vorbă, ”mai bine luaţi unul nou, şefu’, că daţi tot atâta”.

Prin urmare, iată-mă în postura clientului de maşină nouă, după ce hârbul din dotare l-a lăsat baltă când îi era lumea mai dragă.

Nu sunt nebun să-mi iau un aspirator second hand, îmi iau unul nou nouţ, modern, ultimul răcnet, fiţă dacă se poate! Aşa că mă aştern pe internet şi încep să analizeze oferta.

Cam cât ar trebui să mă coste un aspirator nou? Habar n-am, dar mă gândesc eu, aşa, că mai mult de 300 de ron parcă nu ar merita un aspirator normal. Sunt prea sărac să cumpăr ieftin, adică orice low-cost de până-ntr-un milion sau un milion jumate de lei vechi mă face să strâmb din nas, sigur nu e performant şi în câteva luni se duce pe apa sâmbetei.

Bine, nici la un aspirator premium nu mă pot băga, nu merită să scot de la 5-6 sute de ron în sus pentru un utilaj care, până la urmă, doar te ajută să faci curat din punctul A până în punctul B. Indiferent că are tehnologie ultimul răcnet, dotări meseriaşe şi un design SF.

Vai, dar ce de aspiratoare găsesc la 2-300 de ron! Stai puţin, că acum îmi dau seama: nu ştiu nimic despre aspiratoare! Eu nu fac decât să-l bag în priză, să-i pun furtunul şi peria, să-i dau drumul, să fac curat, după care să golesc sacul sau să spăl recipientul.

Ştiu doar că e bine să aibă putere mai mare, să smulgă şi ultimul fir de praf din covor, dar să fie şi din categoria A, cu verde, să consume curent cât mai puţin. Şi chiar vreau să aibă printre dotări perii cât mai eficiente. A, şi să nu uit: să nu mi se strice după doi ani, ce naiba, vreau un aspirator fiabil!

Ok, şi când credeam că am început să desluşesc tainele aspiratoarelor şi eram pregătit să fac pasul decisiv, hop nevastă-mea: ”De care vrei să iei? Îl luăm împreună, nu iei decizii de capul tău!”. Mă rog, e jumătatea mea mai bună, are dreptate…

Şi iată-ne vizitând nişte showroom-uri, să vedem pe viu aparatele care păreau interesante în pozele de pe net. Hmm… ăsta nu ne place deloc, deşi are preţ bun. Ăsta arată bine aşa colorat, dar parcă plasticele nu sunt durabile… Cum, la ăsta ne spune un consultant că am putea avea probleme cu piesele? Ce să mai vorbim de service, ”sunteţi pe cont propriu, e o junglă!”.

Ne-am plictisit rapid de showroom-uri, avem şi altceva de făcut în viaţă decât să batem magazinele. Hai acasă să ne sfătuim ce şi cum. Până la urmă, rămâne ăla galben. Soţia a mai avut în facultate un aspirator mic, galben şi cochet, care a ţinut-o vreo 10 ani! Deci luăm o decizie total contrarie pragmatismului, dar nu mă mai interesează, vreau să scap!

Ei, bine, şi taman când eram pregătit să mă duc ţintă la magazin, ce să vezi? E vineri! E vinerea neagră! E nebunia consumeristă de black friday şi nu rezist psihic să stau la cozile româneşti, chiar dacă e vorba de 40-50% reducere. Evident, sunt între ciocanul acestui stres şi nicovala nevestei: ”de ce nu ai luat aspiratorul?!”. Nu ştiu cum o să o scot la capăt…

Cam asta este când vorbim de produse de câteva sute de ron sau, hai, de câteva sute de euro, cum e cazul gadgeturilor electronice. Însă mi se pare hilar să văd campanii de tip Black Friday aplicate maşinilor noi.

Vorbim de produse de mii şi zeci de mii de euro, bani pe care mult prea puţini îi au la teşcherea. Şi totuşi, uite că de Black Friday au fost magazine care au vândut şi maşini. Mai mult sau mai puţin ieftine, şi-au găsit rapid cumpărători.

Iar dealerii se lamentează că aşa ceva e contraproductiv, deoarece clienţii vor deveni prea mofturoşi şi aşa se dă în cap pieţei auto de maşini noi, care oricum e la cote dezastruoase.

Interesant. Oare aşa de repede au uitat stimaţii dealeri şi importatori campaniile super-agresive de acum vreo doi ani, de discounturi pentru diminuarea stocurilor şi atingerea obiectivelor de vânzări? Timp de câteva luni nu au făcut decât să dreseze clientul că se pot negocia reduceri foarte mari.

Iar când stocurile s-au terminat, ghiciţi ce s-a întâmplat? Conform principiului câinelui lui Pavlov, clienţii au rămas mofturoşi. Iar vânzările au continuat să scadă vertiginos şi din această cauză. A dresajului pentru avantaje de moment, fără a lua în considerare implicaţiile viitoare.

Aşa că acum chiar nu are sens să mai auzim reproşuri la adresa vreunui magazin care, pentru o zi sau un weekend, vrea să profite de pe urma inerţiei Black Friday şi vinde câteva maşini cu preţuri aparent foarte avantajoase. Aşa cum cu o floare nu se face primăvara, nici un discount din vinerea neagră nu va ucide piaţa auto.

Din păcate, maşina mortuară aşeaptă răbdătoare ca drăguţa noastră piaţă auto să sucombe din alte cauze. Iar, dacă acest lucru se va întâmpla într-o zi de vineri, vă daţi seama cât de mare coincidenţă va fi: vom vorbi de cea mai neagră vineri din istoria auto! Cel puţin la noi…