Avem oare nevoie de o autostradă Târgu Mureş – Iaşi – Ungheni?

Autostrada Iaşi – Târgu Mureş este din nou pusă în discuţie, după ce mai mulţi politicieni locali, cât şi reprezentanţii Federaţiei Operatorilor de Transport (FORT) au cerut includerea ei în Master Planul de Transport care urmează să fie adoptat de Guvern până la finalul lui 2014. Este o autostradă considerată ca fiind vitală pentru dezvoltarea părţii de nord a Moldovei, în special a oraşului Iaşi, care ar avea, astfel, o legătură directă cu Transilvania şi cu Vestul, fiind mai bine poziţionat pentru a atrage investitori.

„Guvernul României, în ansamblul său şi Ministerul Transporturilor trebuie să conştientizeze că, fără autostradă, regiunea Moldova rămâne condamnată la sărăcie, fiind imperios necesară deschiderea reală spre vestul ţării. Facem un ultim apel la domnul prim-ministru Victor Ponta şi la domnul ministru al Transporturilor, Ioan Rus, de a prioritiza realizarea autostrăzii Târgu Mureş-Iaşi-Ungheni, aceasta însemnând liantul care ar facilita apropierea regiunii Moldovei cât şi a Republicii Moldova de restul ţării, atât în ceea ce priveşte transportul rutier cât şi nivelul de trai”, se arată într-un comunicat al FORT.

Autostrăzile din nordul Moldovei, transformate în drumuri express. Sursa imaginilor: Master Planul de Transport

Reamintim că Guvernul României, prin Master Planul de Transport prezentat dezbaterii publice, a considerat prioritară construirea autostrăzii Braşov – Bacău, ca parte a autostrăzii Nădlac – Braşov – Bacău – Iaşi – Ungheni, un drum care ar lungi cu circa 150 de km conexiunea Iaşiului cu Transilvania, faţă de o autostradă directă Iaşi – Târgu Mureş.

Iaşi – Târgu Mureş sau Iaşi – Bacău – Braşov? Care autostradă e mai bună pentru România?

Ieşenii au dreptate să dorească o legătură cât mai rapidă cu Transilvania, în special având în vedere investiţiile străine în creştere din această zonă a ţării. Speranţa este ca, în prezenţa unei autostrăzi directe între nordul Moldovei şi Transilvania, investitorii să fie mai uşor atraşi în această parte săracă a ţării, fapt care ar mai diminua din diferenţele economice din ce în ce mai mari dintre Moldova şi restul României. De asemenea, fiind parte a reţelei TEN-T CORE, ea ar putea fi finanţată generos de la bugetul Uniunii Europene.

Există însă câteva motive foarte simple pentru care o autostradă Iaşi – Târgu Mureş este nerealistă în următorii 10 ani:

1. Autostrada Iaşi – Târgu Mureş ar fi una extrem de scumpă. 

Autostrada ar avea circa 60-70 de kilometri de parte montană, cu urcări la circa 1000 de metri altitudine. Costurile estimate cu construcţia unui astfel de drum la nivel de autostradă sunt de câteva miliarde de euro. Poate nu vor fi cele 9 miliarde avansate de Guvern (o sumă absolut aberantă), poate nu vor fi nici cele 4 miliarde de care vorbeşte Guvernul în cazul în care drumul se face la nivelul unui drum expres, dar în mod sigur această autostradă ar fi de cel puţin două ori mai scumpă decât Piteşti – Sibiu sau Iaşi – Bacău – Braşov.

Bacăul ar fi polul prin care vine traficul la nivel de autostradă, dinspre Braşov, din toate direcţiile ţării

„Tronsonul Târgu Mureş – Iaşi vizează lucrări de o complexitate sporită cuprinzând aproximativ 300 de poduri şi viaducte şi 43 de tuneluri de diferite mărimi. Acest lucru a atras după sine (la nivelul studiului de fezabilitate) un cost de execuţie substanţial, fapt pentru care, la momentul actual, se are în vedere revizuirea acestuia atât din punct de vedere tehnic cât şi valoric„, spunea ministrul Ramona Mănescu în 2013, iar de atunci nu am avut parte de o schimbare a datelor problemei.

Pur şi simplu, cei 60 – 70 de kilometri de autostradă în condiţii de munte sunt prea mult pentru bugetul ţării, în condiţiile în care Guvernul nu se încumetă să finanţeze tronsonul Sibiu – Piteşti, mult mai important pentru economia României în ansamblul ei.

2. Autostrada Braşov – Bacău este mult mai ieftină

Având în vedere că maximum 30 de kilometri din autostrada Braşov – Bacău ar fi în zonă de munte, precum şi faptul că diferenţa de nivel este mai mică, această versiune de a lega Moldova de Transilvania la nivel de autostradă este mult mai ieftină, deci şi mai fezabilă.

Calculele matematice pur şi simplu împiedică realizarea cu prioritate a acestei conexiuni la nivel de autostradă

Braşov – Bacău ar avea doar 160 de kilometri, faţă de cei 350 ai autostrăzii Târgu Mureş – Iaşi, şi ar costa maximum 2 miliarde de euro (în realitate, dacă s-ar respecta standardele de cost deja aplicate pe celelalte autostrăzi din România, ar costa mult mai puţin). Ar fi şi mult mai uşor şi mai rapid de construit. Problema ieşenilor este că Bacăul ar deveni o placă turnantă în acest caz, iar nu Iaşiul, capitala istorică a provinciei. Dar aceasta ar fi o falsă problemă, mai ales dacă autostrada ar fi apoi continuată direct spre Iaşi, sau chiar în cazul în care drumul E85 ar fi lărgit la nivel de drum expres şi ar avea centuri de ocolire a satelor şi oraşelor de pe drum.

Evident, vorbim de cazul utopic în care s-ar găsi bani. Având în vedere că deocamdată vorbim de 2 ani pierduţi în planificarea noilor autostrăzi, e greu de crezut că vom avea suficient timp (sau bani) să construim chiar şi această autostradă.

3. Iaşiul poate fi dezvoltat prin legarea sa cu sudul şi cu centrul ţării, nu doar cu vestul

Legarea de vestul ţării printr-o legătură directă trebuie să aibă loc, dar nu este neapărat prioritară. Motorul economiei româneşti se află în sud şi în centru, iar legarea Iaşiului la nivel de autostradă, prin Bacău, de acest pol de productivitate ar atrage mult mai rapid investitorii decât realizarea de noi conexiuni cu zone care încă nu au acelaşi grad de investiţii precum cele prezente deja în zona Bucureştiului, a Ploieştiului şi a Braşovului.

4. Prioritatea pentru Iaşi ar fi o variantă de drum expres sau de autostradă pe direcţia Roman – Bacău

Drumul european E85 are o mare problemă: traversează prea multe sate, centurile ocolitoare ale marilor oraşe, acolo unde există, nu sunt făcute la nivel de drum expres, iar conexiunea dintre Roman şi Iaşi este cea care consumă cel mai mult timp, atât din cauza drumului care şerpuieşte pe dealurile dinspre Roman, cât mai ales din cauza traficului intens care traversează Podul Iloaiei şi Târgu Frumos. 

Prioritatea, în acest caz, ar fi realizarea unui drum expres sau a unei autostrăzi care să unească Iaşiul cu Roman, fapt care ar economisi cel puţin 40 de minute din timpul celor care parcurg drumul spre sudul sau centrul ţării. Aceasta este bucata de şosea cu cele mai mari probleme de trafic astăzi, deci de aici trebuie început orice drum nou care să lege Iaşiul de restul ţării.

5. Autostrada Iaşi – Bacău dezvoltă întreaga regiune a Moldovei

Într-o a doua etapă, legarea la nivel de autostradă cu Bacăul şi cu Ploieştiul ar duce la economisirea altor 70-80 de minute, doar pe această bucată. Practic, un drum Iaşi – Bucuretşi sau Iaşi – Ploieşti ar dura cu 2 ore mai puţin, Iaşiul şi zona de nord a Moldovei fiind astfel la doar 3 ore distanţă de motorul economiei româneşti. Dar nu va avea de beneficiat doar Iaşiul, ci şi restul Moldovei, care ar avea astfel un drum de mare viteză pe direcţia nord-sud, precum şi restul Uniunii Europene, mai uşor de convins să dea banii pentru o astfel de autostradă.

6. Conexiunea prin Bacău – Braşov ar fi suficientă într-o primă etapă

Coenxiunea Iaşiului nu trebuie făcută prioritar cu Târgu-Mureş, ci cu centrul productiv al României ca atare. Din acest motiv, un drum de mare viteză care leagă Iaşiul de Braşov deschide mai multe oportunităţi decât unul care leagă oraşul de Târgu Mureş. Dacă autorităţile vor uni în acelaşi timp Braşovul de Sibiu la nivel de drum expres sau de autostradă, atunci şi exporturile din zona Moldovei se vor ieftini suficient de mult.

Nordul Moldovei este văduvit de conectivitatea cu restul ţării. Spre sud conexiunile se pot face mult mai repede

7. Drumul expres Iaşi – Târgu Mureş poate fi oricând realizat la nivel de autostradă

Marea controversă a Master Planului constă nu în faptul că se vor face drumuri expres în loc de autostrăzi, ci în prioritizarea construcţiei acestora. Ministerul Transporturilor ne spune că drumurile expres pe care le va construi nu vor necesita decât asfaltarea ulterioară a benzilor din mijloc, costurile construcţiei iniţiale fiind semnificativ mai mici decât în cazul unei autostrăzi. Această pretenţie este controversată, dar noi vorbim deocamdată de autostrăzi şi drumuri pe hârtie, nicidecum de proiecte începute.

Drumurile expres ale Ministerului Transporturilor sunt de fapt construite la nivel de autostradă, dar fără asfalt pe benzile din mijloc

În rezumat, având în vedere bugetul extrem de limitat pentru autostrăzile următorului deceniu, deşi o autostradă Iaşi – Târgu Mureş este, fără îndoială, benefică pentru ieşeni, se poate spune însă că soluţia unei autostrăzi Iaşi – Bacău – Braşov, cu extindere ulterioară spre Buzău şi Ploieşti, respectiv Bucureşti, are mult mai mult sens, din toate punctele de vedere. Culmea e că toate aceste conexiuni ar fi făcute la costuri similare cu cei 300 de km ai autostrăzii Iaşi – Târgu Mureş, dar ar permite dezvoltarea întregii Moldove, nu doar a regiunii de nord.

Da, autostrada Iaşi – Târgu Mureş ar trebui inclusă în Master Planul de transport pentru perioada 2020-2030, fiind, astfel, o adăugire la rutele care conectează vestul şi estul Europei, indiferent că e începută la nivel de drum expres sau de autostradă propriu-zisă.

Prioritatea asolută ar trebui să rămână, însă, conectarea centrului şi sudului deja productive cu restul Europei, urmate de conectarea acestora cu Moldova şi de aici mai departe către nord şi est. Altfel, banii se vor termina mult prea repede, iar noi vom ajunge să trecem de 2024 cu mai puţin de 1.000 de km de autostradă.