Primele 6 staţii de metrou din România şi cum i-a umilit Elena Ceauşescu pe studenţi cu o replică antologică

Dacă tot aşteptăm atât de mult după staţii noi de metrou în zone cu mult trafic, am zis să facem o recapitulare rapidă a construcţiilor transport public subteran în vremea lui Nicolae Ceauşescu. Am găsit istoria pe site-ul Metrorex.

În 19 noiembrie 1979, primul tronson al Magistralei I, de 8,1 Km, cu şase staţii, pe distanţa Semănătoarea – Timpuri Noi, era dat în exploatare, în beneficiul călătorilor. Cele şase staţii sunt Semănătoarea, Grozăveşti, Eroilor, Izvor, Piaţa Unirii şi Timpuri Noi. 
 

În decembrie 1984 se dă în exploatare porţiunea dintre Semănătoarea şi Crângaşi.
   

Astfel se face legătura dintre cartierul Giuleşti – centrul Bucureştiului – platforma industrială 23 August – platforma industrială Militari (Industriilor). 

În ianuarie 1986 se dă în exploatare tronsonul I din Magistrala II compus din 8 staţii: Piata Unirii II, Tineretului, Eroii Revoluţiei, Constantin Brâncoveanu, Piaţa Sudului, Apărătorii Patriei, I M G B („Dimitrie Leonida”), Depoul IMGB („Berceni”).

Cu aceasta ocazie se uneşte a treia mare zona industriala, IMGB, cu centrul Capitalei

În octombrie 1987 se dă în exploatare tronsonul II (Piaţa Unirii II – Pipera) din Magistrala II, compus din şase staţii: Universitate, Pţa. Romană, Pţa. Victoriei, Aviatorilor, Aurel Vlaicu, Pipera.

În decembrie 1987 se dă în exploatare încă o staţie dupa cea de la Crângaşi şi anume Gara de Nord, efectuându-se astfel legarea zonelor industriale cu Gara C.F.R.

 
În luna august 1989 se dă în folosinţă Magistrala III, care face legătura între Gara de Nord şi Dristor 2: Pţa. Victoriei 1, Ştefan Cel Mare, Obor
Pţa. Iancului, Pţa. Muncii, Dristor 2.

O legendă urbană spune că lucrările la staţia Piaţa Romană au fost întrerupte şi staţia şi-a pierdut prioritatea, pentru o perioadă de timp, după ce Elena Ceauşescu ar fi zis “studenţii să meargă pe jos!” – referitor la cei de la Academia de Studii Economice. 

Sursă Metrorex.ro