Transportul public în Bucureşti, studiu de caz: Capitala are mai puţine tramvaie şi autobuze decât în 1990, dar este lider european la blocaje în trafic. Care sunt soluţiile?
♦ Din noiembrie, pe străzile Bucureştiului ar fi trebuit să circule 100 de autobuze noi, „în culoarea optimistă turcoaz“, pentru ca anul viitor alte 300 să populeze şoselele oricum aglomerate ale capitalei ♦ Deşi primăria a anunţat că primele 20 de vehicule au fost recepţionate, acestea sunt greu de găsit de călătorii care aşteaptă şi câte 20 de minute în staţii improvizate, pe trotuar, printre maşini şi coşuri de gunoi ♦ Ce este de făcut?
Dacă în 1990 pe străzile Bucureştiului circulau 880 de tramvaie, anul trecut numărul acestora a ajuns la 491, potrivit datelor de la Institutul Naţional de Statistică (INS). Multe linii au fost scoase din funcţiune şi înlocuite cu autobuze.
Statistica precizează că acesta este numărul vehiculelor în inventar pentru transportul public local de pasageri şi se referă la totalitatea vehiculelor pentru transportul public efectuat în interiorul unei zone administrative, în acest caz Bucureştiul.
Mai departe, tot datele de la INS arată că dacă în 1990 în Capitală erau 1.153 de autobuze şi microbuze, anul trecut mai erau înregistrate 1.147. La troleibuze, lucrurile au evoluat un pic, astfel că faţă de cele 243 din 1990, la finalul anului trecut erau 297. Mai departe, cifrele de la Statistică ar putea fi optimiste pentru că cele din inventar nu coincid cu cele care chiar funcţionează.
Câte autobuze sunt de fapt în Bucureşti
Potrivit unor date trimise de RATB (Regia Autonomă de Transport Bucureşti), transformată recent în STB (Societatea de Transport Bucureşti) la începutul acestui an, parcul activ numără 1.369 de vehicule, 285 tramvaie, 185 troleibuze şi 899 autobuze. În niciun tramvai şi niciun autobuz din Bucureşti nu există aer condiţionat, vechimea medie a parcului fiind de circa 9,4 ani. Există însă şi vehicule cu zeci de ani la activ.
Potrivit statisticilor publicate de Comisia Europeană, România este a opta cea mai congestionată ţară din UE, pe primele locuri fiind Marea Britanie, Belgia şi Italia. La polul opus se află Finlanda, ţările baltice sau Suedia. În alte studii, care analizează marile oraşe ale lumii, lucrurile stau şi mai rău. Astfel, Bucureştiul este al cincilea oraş la nivel mondial în materie de probleme ale traficului rutier şi primul în Europa.
În medie, bucureştenii petrec în trafic un timp suplimentar de 50%, mai mult decât în Istanbul sau Rio de Janeiro, arată studiul Tom Tom Traffic Index realizat de compania olandeză de navigare şi cartografiere Tom Tom.
Citeşte mai departe pe Ziarul Financiar