Maşinile 100% electrice – SOLUŢIA OBLIGATORIE

Maşina electrică îşi scoate aşii din mânecă, unul după altul. Surprinzător, nu vorbim de soluţii SF, ci de unele dezarmant de simple şi uşor de pus în practică.

Niciodată înainte o maşină electrică nu a atras atenţia cum a făcut-o conceptul NanoFlowcell Quant e-Sportslimousine de la Salonul Auto Geneva 2014. Maşina e realizată de o firmă din micul stat Lichtenstein şi rezolvă în stil exuberant principalele temeri legate de maşinile electrice.

Autonomie: 600 km. Putere maximă: 925 CP. Cuplu maxim pe roată: 2.900 Nm (!). Demaraj 0-100 km/h: doar 2,8 secunde. Viteză maximă: 380 km/h. EXPLOZIV!

Tehnologia ”bateriei lichide” are toate şansele să înlocuiască în scurt timp carburanţii fosili (poate chiar în mai puţin de 10 ani), dar numai dacă marii constructori auto vor reuşi să rupă dependenţa de industria petrolieră. Principiul de funcţionare e simplu: cei doi electroliţi (necesari reacţiilor dintr-o baterie normală) sunt stocaţi în două rezervoare separate şi curg printr-un circuit prevăzut cu o membrană specială, care permite reacţiile ce produc energia electrică.

Cei dependenţi de alimentarea la pompă nu vor trebui să-şi schimbe obiceiul. Cu o excepţie: nu va mai mirosi a vapori de combustibil…

SEMI-SOLID FLOW CELL (”bateria lichidă”) s-ar putea să fie ”arma” decisivă a maşinilor electrice pentru a se impune pe piaţă. Noua idee oferă de 10 ori mai multă densitate energetică decât o baterie litiu-ion convenţională (deci se poate obţine o autonomie mai mare), costurile sunt mult mai reduse, iar noul format permite alimentarea rapidă a maşinii cu anolit şi catolit (deci se rezolvă problema timpului îndelungat pentru încărcarea bateriilor actuale).

Pare scandalos de simplu? Pentru că aşa şi este. Să vedem reacţia industriei auto

Şi să nu uităm de un lucru foarte important pentru noi: studentul român de la MIT Mihai Duduţă este printre primii care au popularizat conceptul ”bateriei lichide”. Cercetările echipei sale în domeniul ”redox flow cells” promit ca această soluţie revoluţionară să devină accesibilă marelui public la jumătatea acestui deceniu.

Mihai Duduţă (stânga) riscă să intre pe lista neagră a petroliştilor şi a fanilor ”petrolului negru”…

Faptul că firma americană apărută de nicăieri, Tesla, are un succes neaşteptat cu maşinile sale electrice (şi asta pe teritoriul premium al limuzinelor cu motoare gurmande) pare să grăbească lucrurile. Ceea ce atrage cu sine şi explorarea mai serioasă a altor soluţii aplicabile maşinilor electrice.

De la proiectul grandios Supercharger (o reţea de staţii de alimentare rapidă şi gratuită a maşinilor electrice Tesla) până la încărcarea wireless a bateriilor maşinilor electrice, ideile din acest nou domeniu sunt din ce în ce mai fezabile. Iar înlocuirea petrolului cu energia solară devine principalul ”meci” al acestui deceniu, chiar mai important decât adoptarea propulsiei bazate pe hidrogen – tehnologie foarte costisitoare şi problematic de implementat pe vehicule.

Proiectul Desertec EU-MENA îşi propune să valorizeze zonele deşertice, prin captarea energiei solare. Care poate fi utilizată şi pentru producerea curentului electric, dar şi pentru desalinizarea apei. Conform Centrului Aerospaţial German, o asemenea reţea transcontinentală de surse de energie regenerabilă este fezabilă atât tehnologic, precum şi economic, dar mai ales din punct de vedere al protecţiei mediului. Dependenţa de energie verde e de preferat dependenţei de petrol.

DESERTEC EU-MENA Acest proiect poate deservi fără probleme nevoile viitoare de energie ale Uniunii Europene, nordului Africii şi Orientului Mijlociu

Iată mai jos şi alte soluţii explorate de diverse firme din domeniul propulsiei electrice şi cel al producerii energiei verzi:

Panourile fotovoltaice pot produce chiar şi gratis curentul pentru maşinile electrice. Pentru moment, un ”garaj solar” poate asigura anual până la 20% din curentul necesar, amortizarea investiţiei fiind estimată la 15-20 de ani

Bateria litiu-aer (Li-O2) mai are nevoie de cel puţin 10 ani pentru perfecţionarea tehnologiei. Însă promite o capacitate de stocare de 10 ori mai bună decât acum, iar folosirea oxigenului din aer duce la o construcţie mai simplă şi un gabarit mai mic

Integrarea motoarelor electrice în roţi aduce în primul rând avantaje de ordin practic, maşina putând fi gândită altfel ca spaţiu şi gabarit. În plus, se elimină sistemul de transmisie (cutie de viteze, planetare, etc), dar şi sistemul de frânare sau chiar de direcţie

Încărcarea wireless a bateriilor se bazează pe un principiu simplist: la trecerea curentului prin ea, bobina inductoare produce un câmp magnetic, acesta producând curent electric în bobina-receptoare din maşină. Astfel se poate renunţa la cabluri.

Din păcate, în România maşinile electrice rămân încă intangibile, ba, mai rău, sunt privite de foarte mulţi ca nişte fiţe ecologice fără sens. La ora actuală la noi se pot cumpăra oficial doar Mitsubishi i-MiEV (36.640 euro) şi smart ForTwo electric drive (19.705 euro), iar Renault a lansat cvadriciclul Twizy vara asta (de la 7.000 de euro), urmând ca şi Renault ZOE să intre pe piaţa noastră spre finalul anului.

În rest, lipsa interesului, dar şi a educaţiei publicului (influenţat prea mult de folclorul detractorilor), precum şi lipsa unui sprijin real din partea guvernului (de exemplu un bonus serios pentru maşinile electrice) au ca rezultat reticenţa importatorilor. Asta în condiţiile în care investiţiile în sursele de energie regenerabilă pe teritoriul României au depăşit deja 3 miliarde de euro, iar punerea la punct a unei infrastructuri de alimentare cu energie electrică se poate face relativ rapid şi convenabil ca şi costuri.

Golful e cel mai vândut model din Europa al ultimilor ani. În România, însă, versiunea electrică e-Golf nu e importată, considerându-se că nu prezintă niciun interes pentru publicul obişnuit cu TDI şi TSI

Este clar că maşinile electrice au un preţ iniţial mai mare, care le recomandă unui public mai înstărit. Însă o mare parte din acest public preferă să rămână tributar goanei după imaginea consacrată a maşinilor premium convenţionale, interesul pentru problemele reale şi stringente ale poluării rămânând redus.

În plus, lipsa gândirii de perspectivă îi face pe mulţi să omită avantajele amortizării în decurs de câţiva ani, datorită costurilor mult mai mici în utilizarea maşinii, precum şi confortul sau performanţele superioare ale maşinilor electrice. Există, însă, şi exemple pozitive, cum e primul client de Tesla Model S din România, pe care am avut plăcerea să îl intervievăm.

MATERIAL PUBLICAT ÎN REVISTA PROMOTOR NR. 110 (aprilie 2014)

Pagini: 1 2 3 4