AERUL CONDIŢIONAT
Un loc aparte îl ocupă aerul condiţionat, care pentru multă lume pare util doar vara. De fapt, un astfel de sistem de climatizare, manual sau automat, este util cam în orice anotimp, dar presupune o familiarizare cu modul său de funcţionare. Altfel motorul este suprasolicitat degeaba (cresc uzura şi consumul de combustibil), iar tubulatura climatizării se îmbâcseşte şi implică ulterior cheltuieli ridicate de curăţare.
Vara, diferenţa de temperatură faţă de exterior n-ar trebui să depăşească 5-7 grade, altfel ulterior se produce disconfort termic şi chiar migrene. E indicat ca, după răcirea uşoară a habitaclului, să se închidă aerul condiţionat, nu să se regleze temperatura, după care se poate reporni. Dacă afară e caniculă, folosiţi recircularea aerului, pentru o răcire mai rapidă. Dacă maşina a stat parcată la soare, înainte de pornirea aerului condiţionat se pot ţine puţin geamurile deschise, pentru a permite căldurii interioare să se disipeze.
Şi iarna trebuie folosit aerul condiţionat, timp de circa 10 minute pe lună, pentru a evita îngheţarea agentului termic şi deteriorarea conductelor. Dezaburirea e mai eficientă când se utilizează şi aerul condiţionat. Măcar o dată pe an ar trebui schimbat/curăţat filtrul (alegeţi filtre cu carbon activ, sunt mai durabile şi mai eficiente), iar o dată la doi ani trebuie vizitat un service specializat, pentru reîncărcarea cu agent termic.
CUTIA DE VITEZE
În cazul cutiilor manuale, folosirea necorespunzătoare a ambreiajului poate duce la cedarea prematură a acestuia. Trebuie evitată patinarea excesivă, care uzează mult plăcile de presiune şi arcurile din dispozitiv. La semafor, de exemplu, nu trebuie apăsată permanent pedala de ambreiaj, care uzează prematur arcul principal. Schimbarea bruscă, sportivă, a treptelor produce şocuri în transmisie, în principal în ambreiaj.
Din ce în ce mai multe maşini au cutii automate de viteze, care, de asemenea, necesită înţelegerea principiului de funcţionare pentru a fi utilizate eficient. Majoritatea soluţiilor tehnice se bazeză pe utilizarea unor pompe de ulei, în anumite situaţii intervenind dezavantajul presiunii mari din dispozitiv.
Majoritatea cutiilor automate funcţionează pe principiul pompei de ulei, ceea ce presupune presiuni de lucru mari, mai ales la viteze mici sau când se stă – de aceea, la semafoare e de preferat să se comute levierul în poziţia „N“ (neutru) cât se aşteaptă. Folosirea treptelor inferioare (când, pe lângă litere, există şi cifre) e recomandată ori în coborâre, pentru obţinerea frânei de motor, ori pe teren cu aderenţă precară, când e nevoie de o bună motricitate. Cu ocazia reviziilor e necesară inspectarea cutiei, scurgerile de ulei indicând potenţiale probleme, costisitoare dacă nu se remediază cât mai repede.
TRACŢIUNEA INTEGRALĂ
Şi în cazul maşinilor cu tracţiune integrală gestionată electronic se impune atenţie la utilizarea în teren accidentat. Principial, cuplul este transmis spre roţile spate prin ambreiaje multidisc, acestea nefiind indicat să fie suprasolicitate pe obstacole grele. De asemenea, SUV-urile moderne au caroserie autoportantă şi o suspensie gândită mai mult pentru şosea, deci un comportament dur pe teren accidentat le va afecta drastic fiabilitatea generală.
În general SUV-urile mai noi beneficiază de tracţiune integrală gestionată electronic. Faţă de soluţia clasică off road, un astfel de sistem 4×4 presupune tracţiune pe puntea faţă, cu transmiterea cuplului spre roţile spate prin intermediul unui ambreiaj multidisc. Este o soluţie tehnică gândită mai mult pentru creşterea siguranţei pe şosea, deci trebuie evitate abordările de obstacole serioase, care duc la uzura accentuată a componentelor sistemului (presiunea mare dintre discuri duce la creşterea uzurii şi a temperaturii).
În general, e suficient modul „Auto“, mai ales pe şosea, când plouă sau e zăpadă. Doar în cazul situaţiilor mai difi cile e utilă blocarea diferenţialului (modul „Lock“) – atenţie, însă, la noroaie, unde contează cel mai mult pneurile. Echiparea cu sistem 4×4 nu garantează şi robusteţea în off road – SUV-urile moderne au caroserie autoportantă, deci exagerarea cu aventurile în afara asfaltului duce la slăbirea rigidităţii structurale, precum şi la uzura prematură a componentelor suspensiei.
Am văzut până acum la ce trebuie să fie atent şoferul când se află la volanul maşinii. Însă rolul acestuia nu se termină aici. Dimpotrivă, continuă cu partea de întreţinere a maşinii, care e chiar mai importantă – VEDEM PE PAGINA URMĂTOARE