Istoria neştiută a primului VW Golf

Prima generaţie VW Golf a fost lansată pe piaţă în 1974, fiind un urmaş modern al foarte cunoscutului VW ”Broască” (Beetle sau Käfer). Faţă de Beetle, proiectat de Ferdinand Porsche în anii ’30 la ordinele lui Hitler, care voia o maşină economică pentru poporul german, VW Golf a fost opera italianului Giorgeto Giugiaro.

Înainte de Giugiaro, însă, au încercat să găsească reţeta perfectă pentru un urmaş al lui Golf atât inginerii VW din Wolfsburg, cât şi cei de la Porsche Design, din Zuffenhausen, sub supervizarea şefului VW de la acea vreme, Heinrich Nordhoff.

EA 235 se dorea ”broasca modernă” şi avea motor cu răcire cu apă

Primii s-au apucat de proiectul EA 235 (Entwicklungs Auftrag, în traducere ”comandă de dezvoltare”), prezentat în 1967 ca primul VW cu motor cu răcire cu apă, care renunţa la configuraţia boxer pentru cea în linie. Motorul era plasat sub capota faţă, dar transmisia era de tipul transaxle, fiind plasată pe puntea spate.

EA 266 poate fi azi considerat un precursor al lui Golf GTI cu filosofie Porsche

În paralel, cei de la Porsche Design dezvoltau proiectul EA 266, prezentat în 1969. Acesta venea tot cu o caroserie de tip hatchback, având un hayon generos. Însă motorul şi cutia erau plasate sub scaunele spate şi, în ciuda performanţelor (putere de 105 CP şi o viteză maximă de 189 km/h), existau probleme de supraîncălzire, dar şi de stabilitate.

În 1968, după moartea lui Nordhoff, locul acestuia a fost luat de Kurt Lotz, care a dorit implementarea pe noile maşini VW a soluţiei ”totul faţă”, promovată încă de la începutul anilor ’60 de Sir Alec Issigonis pe noile modele Mini şi care începea să fie preluată de toţi marii producători generalişti europeni.

EA 235a clar nu mergea într-o direcţie bună ca imagine…

Aşa încât EA 235 a fost pus pe linie moartă (mai ales după prezentarea evoluţiei EA 235a, destul de neinspirată din punct de vedere al designului părţii frontale). Între timp, cei de la Porsche au venit cu evoluţia EA 276, realizată în colaborare cu inginerii NSU şi care presupunea montarea sub capota faţă a motorului cu răcire pe aer, de la Beetle.

EA 276 arăta modern, dar complet fără personalitate

Totuşi, din punct de vedere al aspectului, proiectul EA 276 nu satisfăcea doleanţele şefilor VW, aşa încât la începutul lui 1970 Kurt Lotz a apelat la Giorgeto Giugiaro pentru un nou proiect de urmaş al lui Beetle, demarat sub indicativul EA 337. Specificaţiile erau clare: o maşină cu motor şi transmisie faţă, cu dimensiuni similare cu ale lui Beetle, dar cu un portbagaj mult mai încăpător şi un hayon generos.

Primele schiţe ale lui Giugiaro nu anunţau succesul monstru ulterior

Primele schiţe ale noului model au fost gata chiar în vara lui 1970, maşina desenată de Giugiaro având volume clare, linii simple şi curate. Între timp, inginerii VW căutau o soluţie tehnică pentru grupul moto-propulsor: motor cu 4 cilindri în linie, răcit cu apă, precum şi transmisie faţă.

În 1971, Kurt Lotz a fost înlocuit de Rudolf Leiding, care a fost implicat şi în dezvoltarea lui Audi 50, o maşină de clasă mini mult mai bine adaptată din punct de vedere tehnic cerinţelor vremii. Leiding a avut curajul de a pune stop proiectului EA 276, al celor de la Porsche Design, dar şi să accepte o pierdere de peste un miliard de mărci germane.

Cam aşa arăta Blizzard-ul lui Giugiaro înainte de a deveni Golf…

Deşi situaţia mărcii VW devenea dramatică din punct de vedere financiar, Leiding a mers mai departe cu proiectul E 337, pentru care avea la dispoziţie doar 4 ani până la producerea în serie mare. Proiectul lui Giugiaro a presupus câteva modificări estetice: farurile au devenit rotunde, semnalizatoarele au coborât în bara faţă, iar mânerele clanţelor au fost scoase în afară.

Până la lansarea comercială din 1974, Volkswagen a mai investit 1,5 miliarde de mărci germane în dezvoltarea urmaşului lui Beetle, însă aşteptarea a meritat, maşina având un succes imediat.

Modificări mici, dar cu un efect fantastic, nu?! Mă refer la semnalizatoare

Cel mai interesant lucru rămâne misterul din jurul numelui lui VW Golf. Iniţial, Giugiaro şi-a botezat proiectul Blizzard, însă germanii au preferat alt nume comercial: Golf. De ce? Se pare că nu există nicio explicaţie oficială, deşi două ipoteze sunt cele mai plauzibile.

Pe de o parte, vorbim de o perioadă în care Volkswagen făcea trecerea de la indicative la nume, în principal de vânturi şi curenţi. Deci ”Golf” poate proveni de la ”Gulf Stream” (”Curentul din Golf”), un curent din Oceanul Atlantic pornind de pe coastele estice ale Americii de Nord şi ajungând până în nordul Europei. Atâta doar că vorbim de un curent oceanic, nu de un curent de aer din atmosferă…

Pare incredibil, dar cei de la VW nu au nicio informaţie clară în privinţa numelui Golf. Şi sunt nemţi!

Pe de altă parte, poate fi vorba şi despre jocul cu crose şi bile albe, considerat la începuturi un joc foarte tehnic şi dedicat gentlemanilor. O ipoteză destul de fragilă, din moment ce VW Golf era gândit ca o maşină pentru mase, cu obiectivul de a se vinde cel puţin la fel de bine ca predecesorul Beetle.

Rezumând, procesul de naştere a unuia dintre cele mai vândute modele din istoria auto a fost destul de greoi, dar se pare că nemţii au avut noroc şi au găsit reţeta perfectă pentru un mare succes comercial. Care durează de 40 de ani deja şi promite să rămână pentru multă vreme best-seller-ul companiei germane.

După 40 de ani, Golf-ul este o adevărată legendă