Centura Capitalei, ruşinea unei ţări întregi. 5 soluţii pentru deblocarea traficului

Centura Bucureştiului, o şosea la nivel de drum naţional, este unul dintre drumurile care influenţează economic întreaga ţară – zilnic, pe aici trec zeci de mii de maşini, în special TIR-uri care duc marfă dinspre est spre vest şi dinspre sud spre nord şi viceversa. Este şoseaua care ar trebui să asigure o funcţionare corespunzătoare inimii economiei româneşti, cu efecte benefice pentru întreaga economie. Realitatea este însă una tragică, aşa cum se vede şi în filmul făcut într-o simplă zi ca oricare alta.

Am fi putut filma timp de o oră şi zece minute, adică exact cât a durat să parcurgem drumul dintre Militari şi Titan pe şoseaua de centură a Capitalei, prin sudul oraşului. Un drum de 32 de kilometri parcurs într-o oră şi zece minute, iar asta în condiţiile în care blocajele de la intersecţiile cu Prelungirea Ghencea şi Şoseaua Alexandria au fost minimale – în alte zile poţi prinde aici coloane lungi de kilometri. Dar am ales să facem un scurt rezumat al problemelor care duc la o viteză medie ruşinos de mică pe un drum care ar trebui să aibă rolul de a prelua mare parte din traficul care traversează Capitala, nu să îl oblige să o ia prin oraş.

Lăsăm la o parte faptul că Centura nu este dublată decât pe mai puţin de un sfert din total, în partea de nord-est, precum şi faptul că am avea nevoie, de fapt, de o autostradă care să ocolească oraşul, pentru a scoate de pe şoseaua de centură actuală traficul de TIR-uri care vin şi se duc spre Constanţa şi restul ţării şi a lăsa doar traficul de maşini care vin dinspre suburbii sau care aleg să ocolească rapid oraşul, în loc să-l traverseze. Lăsăm la o parte şi faptul că unele contracte de reparaţii au fost reziliate din cauze penale. Încercăm să ne dăm seama care sunt cele 5 lucruri care ar debloca rapid Centura, sau care ar rezolva măcar o parte din blocajele care se formează, până când vom trăi minunea de a avea măcar două benzi pe sens.

1. Prezenţa activă a Poliţiei Rutiere în fiecare intersecţie de la punctele de intrare şi ieşire din oraş

În lipsa unor sensuri giratorii sau a unor pasaje supraterane, blocajele care se formează din cauză că autovehiculele aflate în deplasare pe Centură au cedează trecerea la intersecţiile cu drumurile de intrare şi ieşire din oraş ar putea fi diminuate de prezenţa activă a Poliţiei Rutiere în fiecare dintre punctele-problemă. Prin prezenţă activă ne referim la intervenţia propriu-zisă a acestora, iar nu la simpla prezenţă în intersecţii.

Astfel, ar fi echilibrate cozile care se formează pe Centură cu cele care se formează pe drumurile de acces spre şi dinspre oraş, pentru că astăzi, în multe situaţii, pe Centură cozile se întind pe kilometri, dar pe drumurile de acces ele sunt de doar câţiva zeci de metri (cu excepţia orelor de vârf, când blocajul este general). Azi, în rarele cazuri în care vezi maşina Poliţiei în intersecţii, aceasta se asigură doar că şoferii opresc la semnul STOP, fapt care duce la o încetinire şi mai tare a traficului. Nu că domnii poliţişti şi-ar da seama de asta…

2. Desfiinţarea trecerilor peste calea ferată dezafectate şi repararea zonelor afectate

Al doilea lucru care formează cozi interminabile sunt trecerile la nivel cu calea ferată, majoritatea fiind deja dezafectate (nu mai circulă niciun tren pe ele de peste 20 de ani), dar nefiind scoase din asfalt. În jurul lor se formează gropi uriaşe, iar traficul se blochează deseori inclusiv din cauza camioanelor care fac pană imediat după ce trec peste aceste denivelări. Nu mai vorbim de costurile uriaşe cauzate miilor de maşini care sunt nevoite să escaladeze craterele din aceste zone. Aceste şine nu au ce căuta în asfalt şi se pot scoate în mai puţin de o săptămână.

3. Repararea gropilor şi şanţurilor care acoperă mare parte din carosabilul Centurii

Din cauza asfaltului de proastă calitate, pe mare parte din Centură sunt formate şanţuri foarte periculoase pentru trafic, camioanele afundându-le din ce în ce mai mult. Sunt zone pline de gropi care n-au mai fost reparate de peste doi ani de zile, iar asta pe Drumul Naţional care este cel mai circulat din ţară! Nu ar dura mai mult de o săptămână plombarea acestor gropi, dar rezolvarea constă în reasfaltarea completă a unor porţiuni întregi (aşa cum se şi întâmplă pe unele mici zone din Centură). Este imposibil de înţeles de ce trebuie să treacă peste un an de zile pentru repararea unor gropi care distrug suspensiile şi roţile a mii de maşini în fiecare zi.

4. Lărgirea drumului cu prioritate în preajma punctelor de intrare şi de ieşire din oraş

Acolo unde nu sunt gândite pasaje supraterane, o soluţie provizorie constă din lărgirea la două-trei benzi pe sens a drumului, pe o lungime de maximum 500 de metri, pentru a permite sortarea traficului – maşinile care vor să efectueze virajul de stânga, maşinile care vor să meargă înainte şi cele care vor să facă virajul de dreapta. Astăzi, toată lumea se înghesuie să intre pe 2-3 benzi improvizate, iar întreg traficul se blochează chiar dacă doar din cauza unui singur camion care vrea să facă virajul de stânga şi nu are pe unde.

Planurile au rămas doar planuri. Deşi se efectuează nişte lucrări timide de reparaţii pe ici, pe colo, situaţia generală e dezastruoasă

5. Repararea podurilor

Până să vorbim de lărgirea la patru benzi a podurilor, să vorbim măcar de repararea craterelor din acestea. CNADNR ştie foarte bine în ce stare sunt podurile, dar nu a luat nicio măsură. Este o adevărată crimă pentru suspensiile maşinilor să fie nevoite să escaladeze nişte poduri care par oricum nesigure pentru transport, iar repararea acestor gropi nu ar dura nici ea mai mult de o săptămână.

Iată, aşadar, 5 soluţii a căror implementare integrală durează de la o zi la maximum o lună. Asta, fără să vorbim de lărgirea Centurii sau de construcţia autostrăzii de ocolire a oraşului – acestea sunt deja proiecte despre care nu putem spera că se vor termina înainte de 2020. Dar pur şi simplu nu ne putem permite să aşteptăm următorul deceniu pentru a circula cât de cât civilizat pe şoseaua de Centură, iar măsurile menţionate mai sus ar fluidiza foarte mult traficul, chiar şi în condiţiile de faţă.

Poate că, totuşi, cineva de la CNADNR va lua în calcul măcar câteva dintre aceste sugestii. Voi ce spuneţi, ce altă prioritate pentru Centura Bucureştiului am trecut cu vederea?