În 1981, cei de la BMW au pus bazele unui proiect denumit ”maşina electrică cu baterii de înaltă eficienţă”, iar în 1987 au fost construite opt maşini-prototip, bazate pe modelul BMW 325ix, pentru teste în mediul real.
Aceste maşini beneficiau de baterii cu o tehnologie nouă NaS (sodiu-sulf), dezvoltate de firma Asea Brown Boveri (ABB). Noile baterii aveau o eficienţă energetică de trei ori mai mare decât bateriile convenţionale cu plumb, dar erau şi mai uşoare, pachetul cântărind 265 kg.
Motorul electric, însă, era mai puţin puternic, dezvoltând o putere maximă de numai 22 kW (circa 30 CP). Ceea ce era suficient pentru a propulsa maşina cu maximum 100 km/h, dar avantaja şi obţinerea unei autonomii maxime de 150 km.
Cei de la BMW au construit chiar şi un circuit special pentru aceste maşini electrice, iar componentele sistemului de propulsie electrică beneficiau acum de management electronic, care controla mult mai eficient fluxul de curent sau nivelul termic.
Una dintre aceste maşini experimentale au fost folosită de poşta germană – era vorba despre un model break, care şi-a demonstrat utilitatea în utilizare cotidiană. Alte câteva modele au fost folosite pentru o perioadă de autorităţi locale, pentru a vedea dacă sunt vehicule viabile pentru activităţile acestora.
Foarte interesantă a fost soluţia prin care inginerii bavarezi au rezolvat încălzirea habitaclului: pur şi simplu au adaptat un sistem de apă bazat pe un generator diesel, care asigura încălzirea rapidă a interiorului, fără a consuma energia bateriilor.
În 1991, BMW a prezentat primul concept realizat în jurul ideii de maşină electrică – vedem pe pagina următoare