În 1968 a început construcţia primelor autostrăzi din România.
Până în 1973 au fost realizaţi 101 km între Bucureşti şi Piteşti,
iar în 1987 au fost finalizaţi 18 km din Autostrada Soarelui,
tronsonul dintre Feteşti şi Cernavodă. După care a urmat o lungă
pauză, până la revoluţie.
După decembrie ’89 au fost reluate proiectele de construcţie a
autostrăzilor în România. Însă, la 20 de ani distanţă,
capitalismul de junglă românesc are ca rezultat doar încă vreo 200
km de autostrăzi, care au însemnat multe miliarde de euro
cheltuiţi mai mult sau mai puţin ineficient.
Practic, după aproape 50 de ani de la iniţierea proiectului de
construire a unei infrastructuri serioase, am ajuns ca, în
2010, autostrăzile să cumuleze circa 350 km, ceea ce înseamnă 2%
din reţeaua totală de drumuri din ţara noastră. O situaţie
gravă, pe care am încercat să o înţelegem, pe scurt, într-o mică
incursiune pe cele trei autostrăzi româneşti:
A1 (Bucureşti – Piteşti),
A2 („Autostrada Soarelui”) şi
A3 („Autostrada Transilvania”, tronsonul Turda – Gilău).
Urmăriţi în continuare
periplul ProMotor pe autostrăzile din România în
2010.
AUTOSTRADA A1 (Bucureşti
– Piteşti)
Autostrada A1 Bucuresti – Pitesti in 2010 de pe tare.ro
AUTOSTRADA A2
(„Autostrada Soarelui”, tronsonul Bucureşti –
Cernavodă)
Autostrada A2
Bucuresti – Constanta in 2010 de pe tare.ro
AUTOSTRADA A3
(„Autostrada Transilvaniei”, tronsonul Turda –
Gilău)
Autostrada A3, tronsonul Turda – Gilau, in 2010 de pe tare.ro
Vezi aici
testul comparativ cu maşinile folosite la realizarea
acestui materiale, Honda Insight şi Chevrolet Cruze:
e mai bună maşina hibrid decât
diesel?