Este deja un lucru recunoscut oficial: condusul este unul dintre
factorii care contribuie la stresul zilnic. Prin urmare, cu
cât stresul este mai mare (deci condiţiile de trafic mai
complicate), cu atât vor fi mai nervoşi şoferii la volan,
iar riscurile de accidente cresc exponenţial.
Psihologii olandezi sunt de părere că multe situaţii de
nervi în trafic pot fi uşor evitate printr-o semnalizare
corespunzătoare şi marcaje vizibile şi intuitive. Prin
urmare, aici intervine nu doar factorul uman al celui de la volan,
ci şi factorul administrativ, al departamentelor care se ocupă de
amenajarea drumurilor.
Cele mai importante lucruri care afectează nervii la volan sunt
manevrele bruşte ale celorlalţi participanţi la trafic, dar
şi ambuteiajele. În primul caz, atunci când nu este vorba
de nesimţirea celuilalt, cauza o reprezintă, de regulă, o
semnalizare deficitară sau, o situaţie prea des întâlnită la noi,
probleme la partea carosabilă (evitarea gropilor sau a
denivelărilor).
În al doilea caz, este vorba de limitele suportabilităţii
fiecărui om în parte, presiuena psihică în cazul mersului „bară la
bară” crescând foarte mult. Lipsa de răbdare se combină, în
cazul multor şoferi, cu distragerea atenţiei – vorbit la
telefon, umblat la instalaţia radio – lucruri care nu fac altceva
decât să sporească irascibilitatea.
Prin urmare, psihologii au un sfat şi pentru această
situaţie: „unde e puţin spaţiu, e nevoie de multă
înţelegere”. Poate părea exagerat, dar în ţările vestice
au început să apară cabinete specializate de psihologie pentru
şoferi, prin care oamenii sunt ajutaţi să îşi controleze
instinctele când sunt la volan.
Un lucru rămâne cert: deşi în 100 de ani, nivelul de confort şi
securitate din maşini a crescut senzaţional, principala
„piesă”, cea dintre scaun şi volan, rămâne cea mai problematică de
adaptat la condiţiile de trafic rutier.