10 soluţii ieftine pentru traficul din Bucureşti şi marile oraşe

6. Crearea de noi bulevarde pe fosta infrastructură feroviară

În multe oraşe, liniile de cale ferată dezafectate ajung până spre centru, sau înconjoară oraşul. Valabil şi în Bucureşti, unde strada Liniei ar putea fi transformată oricând în bulevard cu trei benzi pe sens fără niciun fel de expropiere. Cu joncţiune cu Centura şi cu A1, ar asigura preluarea traficului de pe Iuliu Maniu.

Dunga albă dintre cele două bulevarde pline de maşini, strada Liniei ar putea fi oricând un bulevard rapid şi ieftin de intrare şi ieşire din oraş

7. Scoaterea tramvaielor din centrul oraşelor

Tramvaiele sunt mijloace de călătorie lente, costisitoare mai ales din cauza infrastructurii necesare deplasării lor. În plus, vin rar şi în afara orelor de vârf funcţionează la 10-20 % din capacitatea de transport. Eliminarea tramvaielor de pe bulevardele şi străzile care duc spre centru şi păstrarea doar a unui inel cu tramvaie rapide pe inelul principal al oraşului ar permite fluidizarea traficului şi economii financiare. Vezi punctul 10 referitor la transportul în comun subteran ca alternativă.

8. Realizarea de străpungeri inteligente pe terenul fostelor uzine

De prea multe ori, fostele uzine comuniste sunt înlocuite de mall-uri fără ca Primăriile să reuşească să redefinească traficul din jurul lor, deşi în general aceste uzine blocau bulevardele largi făcute ulterior (puţini ştiu că majoritatea uzinelor din interiorul oraşului nu au fost construite de comunişti ci au fost naţionalizate, acesta fiind motivul pentru care ele se regăsesc în mijlocul oraşului şi nu la periferie).

Reamenajarea la nivel de bulevard a fostei şosele Dudeşti – Pantelimon pe terenul halelor de la Republica ar degreva două intersecţii aglomerate

Atât terenurile virane, cât şi terenurile eliberate de construcţii trebuie incluse dinainte într-un plan de reamenajare care să îndrepte traseele sinuoase de astăzi din jurul acestor foste uzine, altminteri, atunci când sunt înlocuite cu mall-uri, ele contribuie la aglomerarea şi blocarea zonei.

9. Realizarea de benzi speciale, separate, pentru transportul în comun şi biciclişti

Nu este nevoie ca primăria să ocupe o bandă de circulaţie pentru transportul în comun, este suficient ca banda de circulaţie pentru autobuze să fie atent separată de restul traficului – de exemplu, pe locul fostelor trasee de tramvaie, aşa cum se întâmplă în Paris. Pe ea să aibă dreptul să circule doar taxiurile şi bicicliştii, iar orice contravenient să fie aspru sancţionat. În Vest nu îţi poţi permite să calci banda de autobuz, sancţiunile sunt foarte severe.

10. Favorizarea transportului în comun subteran

OK, aceasta din urmă necesită investiţii mai mari, aparent, dar este de departe cea mai bună soluţie – şi mai ieftină pe termen lung. Calea de rulare rezistă mult mai mult decât cea a unui tramvai, nu există problemele cauzate de traficul auto subteran dintr-un tunel gândit pentru maşini (poluare, risc de accidente etc), este curat şi confortabil.

Aşa ar fi trebuit să arate harta metroului în 2020. Ştim acum că vom fi fericiţi dacă vom avea măcar magistrala 5 din Drumul Taberei…

Risipirea investiţiilor costisitoare în pasaje, tuneluri auto, autostrăzi suspendate şi lărgirea bulevardelor a fost deja încercată de Vest, cu rezultate foarte proaste. Nu spun nu, acolo unde se justifică, merită făcute. Dar metroul, combinat cu pasaje subterane cu covoare rulante pentru pietoni, este o soluţie mult mai bună, cu condiţia ca staţiile de metrou să fie mult mai apropiate decât cele de astăzi. Prioritatea primăriei oricărui oraş mare trebuie să fie acest sistem de transport, iar nu frecţia la picior de lemn dedicată maşinilor individuale care transportă, în general, doar un singur pasager.

Evident, sunt mai multe soluţii la îndemână, fără a necesita miliarde de euro. Poate aveţi şi voi sugestii, le ascultăm!

Pagini: 1 2