Am fost surprins de DS3 şi DS4, modele pe care nu prea pot să le asociez cu DS. Abia acum la Frankfurt cred că francezii ajung la maturitate cu gama DS prin ultimul model lansat. DS pentru mine este exuberanţă, inovaţie, ruperea barierelor, atipic, eleganţă atemporală. Ei bine nu prea pot spune acest lucru despre primele două vlăstare care au la bază un C3 şi C4. Aşadar pentru mine gradul de exotism al acestor versiuni este pe undeva în mare spulberat de origini. Dar faptul că DS3 deja a ajuns la cifra de 100.000 unităţi comercializate spune ceva despre succesul gamei premium Citroen.
CITROËN DS4 1.6 THP 200 CP
Despre DS4 şi asta pentru că modelul a ajuns în România. Două zile cu DS4 cu ocazia testelor naţionale pentru presă organizate de Citroen. În prima zi am pus mâna pe cheile de la un DS4 1.6 THP. Aşadar un drum până la Tulcea cu 200 CP la dispoziţie. Deşi împarte destul de multe cu C4, DS4 este altceva de la prima vedere. Şi nu mă refer aici la parfumul de coupe pe care au dorit francezii să-l imprime caroseriei sau la aerul de crossover. Diferenţa o fac detaliile, nivelul de finisare la exterior, nu îţi este ruşine să te afişezi cu DS4 indiferent de gradul de exotism al reuniunii la care iei parte. Se face acceptat în cluburi extrem de selecte. Designul a fost şi va fi o victimă a subiectivismului, dar nu poţi neglija calitatea, cea care te ridică din anonimat.
Aşadar, în privinţa exteriorului, DS4 se achită de sarcina de a fi altceva, un altceva cu mult mai mult decât un simplu hatch compact. La interior modelul avut la test a epatat cu tot ce oferă constructorul francez pentru DS4, fie că este dotare de serie, fie opţional. Cât de multe riduri ai adunat în timp pe faţă acestea dispar uşor la vederea interiorului. Am văzut interioare de la contructori premium pe modele superioare care nu insuflau aceiaşi calitate. Planşa de bord îmbrăcată în piele, panourile interioare ale portierelor, scaunele cu o tapiţerie din piele superb lucrată… la prima vedere ai nevoie de ceva momente pentru a reflecta asupra a ceea ce înseamnă în 2011 DS pentru Citroen. Şi totuşi nu putem continua într-o stare de perplexitate şi laudă.
Aşteptam performanţe dinamice, cel puţin în cazul reprizelor, ceva mai slabe şi asta pentru că vorbim de o masă de 1.391 kg. Idee oarecum subiectiv generată şi de aerul de crossover al modelului. Propulsorul trage foarte bine în fiecare treaptă şi la aproape orice regim. Surpriza plăcută a fost reprezentată şi de cutia manuală cu şase trepte extrem de agreabilă ca timonerie şi precisă. Direcţia te implică şi ea în procesul de exploatare a celor 200 CP şi asta pentru că Citroen a renunţat la asistarea electrică pentru un sistem electro-hidraulic. Şi parcă ceva mai mult feedback nu ar fi deranjat pe nimeni. Totuşi dacă se rulează cu viteze superioare pe secţiuni de drum denivelat atunci experienţa la interior nu mai este chiar aşa plăcută. Lucru accentuat şi de garda la sol uşor mărită la DS4 raportat la un C4. Pe secţiuni virajate atacate în forţă se resimte centrul de greutate uşor ridicat. Totuşi puntea faţă dovedeşte o încăpăţânare admirabilă în a menţine trasa impusă de cel de la volan. Centrul de greutate ceva mai ridicat are o influenţă uşor negativă în cazul unor frânări de urgenţă atunci când nu se rulează în linie dreaptă. Sunt nevoie de ceva corecţii pentru a menţine traiectoria. În ceea ce priveşte consumul, am ajuns la Tulcea cu un consum mediu de 10,8 litri. Pot spune că este o valoarea bună pentru ritmul avut pe traseu.