ŞOC: Norvegienii vor să interzică maşinile pe benzină, diesel şi GPL

În primul rând, Norvegia nu este membră UE – adică poate lua orice decizii o taie capul, fără să răspundă în faţa nimănui. Deci s-ar putea ca buturuga mică din nordul Europei să nu răstoarne carul mare al UE, cu interese economice foarte mari în ce priveşte mişcarea petrolului şi a banilor în natură. În plus, propagarea unei astfel de idei pe plan mondial va dura foarte mult, fiind încetinită mai ales pe pieţele cu o explozie a industriei auto, cum ar fi China sau India.

Pe urmă, se pune problema implicaţiilor sociale – poate că în Norvegia cei aproape 5 milioane de locuitori (deci sub 25% din populaţia României) vor accepta, într-un final, legea propusă, însă cu mari compromisuri şi cheltuieli din partea guvernului. Este greu de crezut că restul statelor europene, cu populaţii de zeci de milioane de locuitori, vor reuşi să impună asemenea decizii drastice într-un interval aşa scurt de timp.

Până la urmă, banul dictează decizia de achiziţie, iar propulsiile alternative sunt, practic, inaccesibile categoriilor inferioare de clienţi. Nici un constructor nu este atât de optimist încât să se gândească la o maşină electrică accesibilă (eufemistic vorbind, un "Logan electric") mai devreme de 2020, perioada de trecere totală la propulsia electrică fiind asigurată de tehnologii "tampon", precum alimentarea cu biocombustibili sau propulsia hibridă.

Dacă aş fi petrolist, probabil aş face tot posibilul ca şi în 2030 domeniul auto să depindă serios de combustibilii binecunoscuţi. Şi, cel mai probabil, ideea năstruşnică a norvegienilor m-ar lăsa rece, precum clima acestei ţări nordice. Are românul o vorbă: "noi să fim sănătoşi"… că până în 2015 mai este timp şi cine ştie ce se mai întâmplă, cade un meteorit, se produce un război atomic sau vreun cataclism biologic…

Eu cred, totuşi, că iniţiativa Norvegiei va avea ca efect măcar implementarea mai rapidă a unor sisteme şi pârghii economice care să facă statele mai avansate să motiveze serios oamenii să schimbe motorizările bazate pe petrol cu propulsiile alternative. Iar în România anului 2015 măcar vom ajunge să nu mai vedem pe şosele maşini alimentate cu benzină cu plumb sau care lasă nori groşi în urmă, iar motoarele vor corespunde unor norme euro cu o cifră cât mai mare.

Presupun că, în şase ani de zile, guvernanţii vor găsi metode eficiente de gestionare a problemei mediului şi a domeniului auto. Sau… "noi să fim sănătoşi"?

Mai bine norvegian, ce credeţi?

Cea mai importantă consecinţă a acestei ştiri aproape bombă este puterea exemplului: uite că există unii care dau tonul începutului sfârşitului erei petrolului în lumea auto! Ceea ce ar putea echivala cu imboldul dat unui bulgăre de zăpadă la vale – dacă norvegienii chiar vor face acest pas, atunci va exista o presiune la nivel mondial pentru trecerea cât mai rapidă la mijloacele de propulsie alternativă (biocombustibili, motoare hibride, motoare electrice, motoare cu hidrogen, etc).

Ministrul finanţelor, Kristin Halvorsen, a declarat că acest proiect ia în serios o altă criză, eclipsată de criza economică internaţională, şi anume criza climatică. De fapt, trendul ecologic în domeniul auto este accelerat de criza economică. Iată şi o altă consecinţă a acestui anunţ: "tupeul" Norvegiei poate contribui serios la deciziile de accelerare a transformării gamei de maşini de către marii constructori generalişti, ale căror investiţii uriaşe în cercetare şi tehnologii noi ar putea avea, în sfârşit, finalitate şi să aducă mult-doritul profit.

Dar, dacă am ajuns la profituri, cum rămâne cu petroliştii? Consecinţele asupra acestui domeniu se anunţă dezastruoase şi aproape că ne apucă mila pentru oligarhii aurului negru, care, vai, nu se vor mai bucura de profiturile neruşinat de mari, de ordinul sutelor de miliarde de euro anual. Ca o paranteză, o altă consecinţă ar putea fi că ţările arabe sau africane care au ghinionul de a sta pe zăcăminte bogate de petrol vor deveni neinteresante pentru "protectorii" americani sau europeni.

Şi pentru români vor fi consecinţe: ce se va întâmpla cu vânzările extraordinare ale Dacia pe pieţele vestice? Păi, dacă şi Germania ia exemplul Norvegiei, rămânem cu Loganurile de căruţă! Asta dacă nu cumva Renault va apăsa puternic pedala de acceleraţie a dezvoltării constructorului român şi, până în 2015, ne vom pomeni cu o Dacia hibrid sau chiar cu motor electric. Caz în care inventatorul Iustin Capră ar merita un post de consilier – doar ne-a demonstrat că SE POATE încă de acum mulţi ani.

Renunţând la idei fanteziste, realitatea stă puţin altfel.