La ce folosește antigelul și cât costă să reîncarci. Ce se întâmplă dacă rămâi fără antigel

Autor: Radu Țuțulan 06 aug. 2024 Știri auto
La ce folosește antigelul și cât costă să reîncarci. Ce se întâmplă dacă rămâi fără antigel

Mulți șoferi confundă antigelul cu lichidul de răcire, dar cele două fluide au roluri total diferite. Iată ce se întâmplă dacă rămâi fără antigel și cât costă să reîncarci sistemul.

Atunci când faci revizia mașinii, trebuie să iei în calcul și înlocuirea sau completarea antigelului.

Iar cei care cred că acesta este „un lichid de răcire”, trebuie să afle că are un cu totul alt rol.

La ce folosește antigelul

Antigelul este un fluid pe bază de apă, care conține mai mulți solvenți și aditivi.

De multe ori, acesta are o culoare rozalie și are rolul de a proteja motorul împotriva înghețului, atunci când e rece afară. Dar și de a preveni supraîncălzirea și coroziunea când temperaturile sunt ridicate.

Așadar, antigelul se folosește pentru a asigura o temperatură de funcționare corectă a motorului. Iar, spre deosebire de lichidul de răcire care este stocat în radiator, antigelul circulă între motor și radiator și preia căldura din propulsor pentru a o transfera în radiator.

Punct de fierbere în cazul acestui fluid este de aproximativ 130 de grade Celsius, iar punctul de îngheț la -60 de grade.

Dar, în timp, antigelul își pierde proprietățile și eficiența lui scade, de aceea, este indicat să fie înlocuit după 24-36 de luni.

Cât antigel se pune și care e proporția corectă

În general, putem alege între două tipuri de antigel, cele diluate și cele concentrate.

În cazul celor diluate, nu trebuie decât turnate în vasul de expansiune, până la nivelul indicat pe marginea acestui recipient.

Dacă pui peste nivelul indicat, în mers, excesul va fi împins în afara vasului de expansiune. Dacă e prea puțin, însă, pot să apară o serie de probleme, pe care le vom detalia puțin mai jos.

Antigelul care e concentrat, trebuie combinat cu apă distilată înainte de a fi pus în vasul de expansiune. De obicei, raportul este de 1 la 1, adică la 1 litru de antigel concentrat se pune 1 litru de apă distilată.

Și pentru că majoritatea vaselor de expansiune nu au mai mult de 300-500 ml, această diluare trebuie făcută într-un alt recipient.

Dacă pui prea mult antigel și prea puțină apă distilată, e posibil ca motorul să se supraîncălzească. Dacă e prea multă apă și prea puțin lichid concentrat, iarna există riscul să înghețe.

Ce se întâmplă dacă rămâi fără antigel

În momentul în care nivelul de antigel a scăzut periculos de mult, în bord se va aprinde martorul de temperatură.

Acesta te avertizează că există un risc foarte mare ca motorul să se supraîncălzească.

În momentul în care se aprinde acest martor, trebuie să oprești cât mai repede mașina și să completezi cu antigel în vasul de expansiune. Dacă nu ai antigel și ești într-o zonă izolată, poți pune apă.

Însă asta doar într-o situație de urgență, cât să poți ajunge cu mașina până la prima benzinărie sau până la un service. Apoi, trebuie înlocuit total acest fluid.

În general, manopera pentru înlocuirea antigelului pornește de la 100-150 de lei. La asta, desigur, se adaugă prețul fluidului. Un bidon de 1L de antigel concentrat pornește de la 15-20 de lei, iar cel diluat e de la 7-10 lei în sus. Iar un bidon de 5 litri de apa distilată, sau demineralizată, costă între 4 și 15 lei, în general.

Ce se întâmplă dacă pui apă în loc de antigel

Antigelul are un punct de fierbere mult mai ridicat decât apa. De asemenea, îngheață la o temperatură mult mai scăzută.

Astfel, dacă pui apă în loc de antigel, răcirea motorului se va face mult mai greu și există riscul supraîncălzirii.

Iar la prima zi mai geroasă, întreaga instalație de răcire a propulsorului ar putea să îngheț. În plus, este foarte probabil să apară zone de coroziune în interiorul sistemului de răcire.


Urmărește Promotor.ro pe Google News


Sursa foto: ProMotor


Radu Țuțulan
Radu Țuțulan
Radu Țuțulan este licențiat în Științe Politice, fiind absolvent al Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA). Primii pași în jurnalism i-a făcut în 2005, când încă nu terminase liceul. S-a angajat întâi la o micuță redacție de știri tv din București, au ... citește mai mult

Comentarii
Inchide