VIDEO. Povestea Mobra şi Pegas. Bicicletele şi motociclete se produceau laolaltă cu rachete, focoase şi grenade militare

În decursul timpului v-am prezentat mai multe poveşti ale unor mărci româneşti de maşini, iar printre acestea amintim de Istoria ARO, Modele Dacia care nu au prins linia de producţie, şi soarta pe care a avut-o IMS-ul, „Strămoşul” maşinilor off-road româneşti. Acum a venit rândul să pune povestea altor două brand-uri româneşti care nu au avut o soartă prea bună nici ele: Mobra şi Pegas. 

După 1989, la fel ca multe alte fabrici de la noi din ţară, secţiile ei au fost închise. Încă din anii ’70 în orăşul Zărneşti se afla o fabrică care producea rachete, focoase şi grenade militare. Tot aici aveau să fie produse Mobra şi Pegas.  Întreaga poveste o puteţi vedea în reportajul celor de la Digi24. 

Istoria bicicletei Pegas

Prima bicicletă Pegas pentru adulţi a fost produsă în anul 1972 la Uzina Mecanică Tohan din Zărneşi. Din 1975 sunt produse primele biciclete pentru copii sub 10 ani şi primele biciclete de cameră, iar apoi, în anii ’80, seria Pegas se diversifică, apar bicicletele cu mai multe viteze, printre care Pegas 1027 Campion având cinci viteze. În anii ’90 este produsă bicicleta de munte şi cea pentru cros, cea de munte având 18 viteze şi frâne Cantilever, iar bicicletele de cameră fiind dotate cu bord electronic. 

În 2012 antreprenorii Andrei Botescu şi Alexandru Manda cumpără marca Pegas şi înfiinţează la Bucureşti Atelierele Pegas în care se reia producţia de biciclete.

Calul înaripat de pe sigla mărcii face referire la un episod din mitologia greacă, Pegas fiind „simbol al inspiraţiei poetice”. Unul dintre sloganurile fabricii este luat dintr-o scrisoare a scriitorului francez Gustave Flaubert: „Pegas mai des merge decât galopează: tot talentul este să ştii să-l struneşti ca să meargă cu viteza dorită”. Curajul, iuţeala şi spiritul aventuros sunt câteva trăsături definitorii de-ale Pegasului mitologic, împrumutate de producătorul de biciclete româneşti. 

Sursă foto Biciclop.eu

Mobra

Anii `70 au reprezentat o perioada în care de confortul unui automobil nu se bucurau prea mulţi români, de aceea mulţi luau în considerare achiziţonarea unei motorete. Mobra era una model foarte popular pe-atunci. Povestea acestei mărci este asemănătoare cu multe alte poveşti ale unor branduri româneşti. Maşinile româneşti, în general, nu erau nici pe departe cele mai performante produse, dar, cum spun mulţi nostalgici ai acelor vremuri ”îţi făceai treaba cu ea”.

Mobra era o marcă românească de motociclete, fabricate începând din anul 1971. Motorul era produs la întreprinderea Metrom din Braşov, apoi asamblarea se făcea la Uzina Mecanică Tohan din Zărneşi. Deşi pe seama ei nu circulau zvonuri prea bune (“Moarte sigură cu cobra, dar mai sigură cu Mobra”), mulţi români au avut o astfel de motocicletă, iar unii dintre ei s-au declarat foarte mulţumiţi de ea. 

Mobra a fost produsă în patru modele: Mobra 50, Mobra 50 Super, Mobra Hoinar si Mini-Mobra.

Mobra 50

Acest model a fost fabricat începand cu anul 1971. Motorul era produs de intreprinderea METROM Braşov şi asamblat la fabrica Tohan din Zărneşti. Au existat unele îndoieli în legătură cu originalitatea modelului, Mobra 50 semămând cu Zundapp-ul german sau cu Honda. Caracteristicile motoretei erau: motor cu un monocilindru în doi timpi, cu răcire forţată cu aer, motor ce avea o capacitate cilindrică de 50cmc, 4 CP, un consum de 2,5l la 100 de kilometri, suspensie cu amortizoare hidraulice, cutie de viteze cu patru trepte şi încuietoare la ghidon. În 1971 preţul de lansare pe piaţă era de aproximativ 6500 de lei, după care s-a scumpit la 7800 de lei.

Mobra 50 Super

Mobra 50 Super a fost proiectată conform caracteristicilor precedentului model, cu diferenţa că avea un design mult mai simplu. Dacă la motor caracteristicile rămân aceleaşi, dispar semnalizatoarele de pe furca faţă şi stopul cu semnalizatoare.

Sursă foto Ziuaconstanta.ro

Mini-Mobra

Modelul Mini-Mobra a fost produs începând cu 1976 până la sfârşitul anilor `80. Este un model sport, mai simplu decât primele două. Mobra Mini avea următoarele caracteristici: motor monocilindru în doi timpi, răcit cu aer, cu o capacitate cilindrică de 49,6 cmc şi 2 CP la 5200 rpm, consuma 1,8 l/100 km, ambreiajul ei era centrifugal, cu o singură treaptă cuplată permanent, instalaţie electrică de 6 volţi, frâne cu saboţi interiori, iar viteza maximă la care putea cu ea ajunge era de 40 kilometri pe oră. În acea perioadă Mobra Mini costa 4900 de lei.

Mobra Hoinar

Mobra Hoinar a fost produsă între anii 1976 – 1994 este echipată cu un motor monocilindru în doi timpi cu răcire cu aer de 49,6 cmc şi o putere de 5 CP, iar cutia de viteze în 5 trepte comandate cu selector la picior, avea o lungime de 190 cm, garda la sol de 16 cm, avea o greutate de 83,5 kg, iar preţul ei în acea perioadă era de aproximativ 11.000 de lei. Viteza maximă pe care o putea atinge era de peste 70 km/h. 

Ultima Mobra Hoinar, s-a vandut în 2004 la preţul de 11,7 milioane de lei.

Mobra este o motocicletă pe care unii o înjură, şi pe care alţii o laudă. Chiar dăcă mulţi se îndoiesc de performanţele ei trebuie să avem în vedere că pe vremurile alea nu prea avem de unde alege.